Fostul ministru al Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, a readus în discuția publică cazul Cazarmei 90 din Sibiu, criticând dur decizia autorităților comuniste de a demola acest monument istoric. Clădirea, o construcție barocă de referință, a fost pusă la pământ în anii '80, iar pe locul său funcționează astăzi o parcare în zona centrală a orașului. Emil Hurezeanu consideră acest eveniment un contraexemplu de dezvoltare urbană care nu ar trebui să se mai repete în viitorul administrației române.
Emil Hurezeanu a comparat situația din Sibiu cu modelul de succes aplicat în Austria, unde fostele cazărmi au fost salvate și transformate în spații vitale pentru comunitate. El a menționat că în Austria, precum în cazul Cazarmă de pe Mariahilfer Strasse, aceste edificii găzduiesc muzee, școli, restaurante sau grădinițe. Fostul ministru a subliniat că în marile țări europene, un monument de 200 de ani nu este transformat pur și simplu într-o parcare, indiferent de starea de degradare.
Cazarma 90 era o structură monumentală, cu formă rectangulară și trei etaje deasupra solului, dotată și cu niveluri subterane. Conform Repertoriului Arheologic Național, edificiul avea o fațadă simetrică și un turn cu ceas în vârful unui acoperiș în stil baroc. Ridicată între 1792 și 1807 pe amplasamentul unor foste fortificații, clădirea a servit administrațiilor habsburgice și austro-ungare pentru cazarea trupelor, fiind un punct de reper arhitectural.
În perioada comunistă, imobilul a ajuns într-o stare avansată de degradare, fiind folosit și de Cooperativ Tehnica Nouă. Lipsa unei utilizări alternative pentru aceste spații vaste a facilitat decizia de demolare luată de regimul de atunci. Deși clădirea a dispărut, urmele istorice sunt încă menționate în documentația arheologică, iar în perimetru se păstrează elemente legate de vechile fortificații medievale ale orașului de Sibiu.
De peste 15 ani, administrația locală analizează posibilitatea de a construi un centru de conferințe și spectacole pe acel teren. Proiectul este prezent în documentele de dezvoltare urbană încă din anul 2009, vizând integrarea în zona Teatrului Național „Radu Stanca”. Pentru anul 2025, bugetul local a prevăzut fonduri pentru studii și documentații tehnice, însă investiția nu a depășit încă etapa de pregătire pentru realizarea acestui spațiu cultural.
Administrația locală din Sibiu intenționează, în paralel, să efectueze lucrări de punere în valoare a zidurilor fostei Cazarme 90 și a Bastionului Haller. Această abordare ar putea aduce un plus de valoare zonei istorice, încercând să recupereze parțial identitatea urbană pierdută prin demolările masive din perioada comunistă, care au lăsat în urmă spații funcționale limitate, precum parcările de asfalt.