O campanie de marketing neconvențională a declanșat o controversă între administrațiile orașelor Iași și Bacău. La intrarea în Iași dinspre Vaslui, cetățenii sunt întâmpinați de cinci bannere oficiale care conțin un mesaj ironic la adresa infrastructurii locale. Mesajul de pe panourile instalate strategic subliniază faptul că în Iași nu mai există piste de biciclete, invitând în schimb locuitorii să viziteze Bacău, oraș care dispune de 44 de kilometri de trasee asfaltate și marcate.
Această provocare publică vine la urma unei decizii luate de Primăria Iași în luna iulie, când pistele de biciclete din municipiu au fost desființate. Autoritățile locale au argumentat că aceste infrastructuri erau amenajate pe trotuare, fapt ce nu mai era permis de Poliție conform noilor norme normative. În loc să inițieze procesul de reamenajare a acestor trasee pentru a respecta regulile, administrația locală a optat pentru eliminarea completă a rețelei velo existente.
Conflictul a căpătat o dimensiune politică prin intervențiile unor lideri din USR. Senatorul Marius Bodea a criticat dur managementul primarului Mihai Chirica, amintind că acesta a calificat anterior pistele de biciclete drept „o idee marxistă”. Bodea a declarat că Iașul a ajuns într-o situație compromițătoare din cauza acestor decizii, afirmând că la Bacău, cu cei 44 de kilometri funcționali, nu a învins marxismul, ci civilizația, făcând o paralelă cu orașe europene precum Amsterdam sau Copenhaga.
Din partea administrației de la Bacău, primarul Lucian Viziteu a respins acuțiile că acest demers ar reprezenta un atac politic direct. Acesta a susținut că acțiunea este strict una de promovare și marketing local, menționând că scopul este de a invita oamenii să utilizeze infrastructura disponibilă în orașul său. În contrast, Primăria Iași nu a emis nicio reacție oficială până în prezent în legătură cu bannerele instalate sau cu critica adusă modului în care a fost gestionată problema pistelor.
Situația reflectă o tensiune între două modele de dezvoltare urbană diferite în regiunea Moldovei. În timp ce Bacău pariază pe extinderea rețelelor de mobilitate alternativă, Iașul se confruntă cu o retragere a acestor facilități din cauza nerespectării normelor de circulație pe trotuare. Această dispută publică pune în evidență dificultățile de adaptare a infrastructurii vechi la reglementările actuale de siguranță rutieră și urbană.
În contextul tensiunilor regionale și al monitorizării spațiului maritim, dezvoltarea infrastructurii civile rămâne un subiect de interes local constant. În timp ce discuțiile despre securitate și obiecte detectate în Marea Neagră ocupă atenția instituțională, la nivel local, gestionarea resurselor urbane și a mobilității rămâne un punct de confruntare între administrații și cetățeni.