România se confruntă cu un nou risc juridic în disputa cu frații Ioan și Viorel Micula, care ar putea forța statul să achite sume colosale. Un avocat general al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis o recomandare care ar putea anula argumentul principal folosit de România pentru a bloca plata despăgubirilor. În joc sunt peste 356 de milioane de dolari, sumă care include și dobânzile acumulate de la decizia inițială.
Athanasios Rantos, avocat general al CJUE, a propus anularea unei hotărâri a Tribunalului UE, care până acum susținea poziția Comisiei Europene. Comisia Europeană argumenta că plata acestor sume către frații Micula și companiile acestora ar reprezenta un avantaj economic nejustificat. Totuși, Rantos susține că banii stabiliți prin arbitraj nu sunt beneficii economice oferite investitorilor, ci reprezintă compensații pentru un prejudiciu suferit de aceștia.
Conflictul a început înainte de aderarea României la UE, când statul a eliminat un program de facilități fiscale pentru regiunile defavorizate, pentru a respecta regulile europene. Frații Micula, cetățeni suedezi de origine română, au contestat această măsură, susținând că România a încălcat tratatul bilateral de protejare a investițiilor încheiat cu Suedia. În decembrie 2013, un tribunal de arbitraj al ICSID a decis că România nu a oferit un tratament corect și echitabil investițiilor celor doi frați.
Despăgubirile au fost inițial stabilite la aproximativ 116,3 milioane de dolari, însă valoarea a crescut semnificativ prin aplicarea dobânzilor. O decizie privind executarea silită, pronunțată în SUA în 2019, a calculat suma totală a peste 356 de milioane de dolari. Dacă judecătorii CJUE vor urma recomandarea lui Athanasios Rantos, concluzia Comisiei Europene privind existența unui ajutor de stat ilegal ar putea fi anulată, facilitând plata.
Disputa este activă și în Statele Unite, unde frații Micula urmăresc executarea hotărârii arbitrale. În aprilie 2026, un judecător federal din Washington a aplicat o sancțiune de 5,8 milioane de dolari României pentru nerespectarea obligațiilor de furnizare a probelor. Aceasta a fost a treia sancțiune aplicată statului în acest dosar, iar valoarea totală a amenzilor a ajuns la 21 de milioane de dolari, conform datelor din procesul de executare.
Această controversă juridică se încadrează într-un context de monitorizare strictă a regulilor privind ajutoarele de stat în cadrul Uniunii Europene. Statele membre trebuie să respecte normele care interzic acordarea de avantaje economice nejustificate, pentru a menține un mediu de concurență echitabil. În cazul disputelor cu investitorii străini, interpretarea juridică a diferenței dintre repararea unui prejudiciu și acordarea unui ajutor de stat rămâne un punct critic de conflict.