Comisia Europeană a declanșat proceduri de infringement împotriva Belgiei, Bulgariei, Croației, Poloniei și Sloveniei, din cauza modului în care acestea au transpus normele penale privind fraudele la plățile fără numerar. Cele cinci state membre au primit scrisori de punere în întârziere, documente prin care sunt oficializate deficiențele legislative. Guvernele vizate dispun de un termen de două luni pentru a furniza explicații oficiale și pentru a propune măsuri de remediere a situației actuale.
Conflictul juridic vizează implementarea Directiva (UE) 2019/713, un act legislativ care urmărește combaterea fraudelor și a contrafacerii mijloacelor de plată, atât în format fizic, cât și digital. Termenul limită pentru transpunarea acestui act în legislația națională a fost 31 mai 2021, însă Comisia consideră că procesul nu a fost finalizat corect. Directiva este concepută pentru a acoperi utilizarea frauduloasă, falsificarea și diverse tipuri de fraude informatice care afectează tranzacțiile electronice.
Regulamentul european impune standarde stricte privind sancțiunile pentru diverse infracțiuni, vizând atât instrumentele fizice, precum cardurile, cât și datele digitale. Pentru utilizarea frauduloasă sau furtul instrumentelor de plată, maximul legal prevăzut trebuie să fie de cel puțin doi ani de închisoare. În cazul fraudelor informatice, pragul de sancționare este de cel puțin trei ani, iar pentru faptele comise în cadrul unei organizații criminale, maximul legal trebuie să atingă cel puțin cinci ani.
Pe lângă sancționarea persoanelor, directiva obligă statele să prevadă răspunderea juridică pentru entitățile care beneficiază de aceste infracțiuni. Autoritățile sunt solicitate să stabilească un punct național de contact disponibil permanent pentru a facilita cooperarea rapidă în anchetele transfrontaliere. Un aspect crucial este protecția victimelor, care trebuie să primească informații și sprijin, inclusiv consiliere în cazurile în care utilizarea frauduloasă a datelor personale le afectează reputația sau identitatea.
Procedura de infringement urmează pași legali riguroși în cazul în care răspunsurile statelor nu sunt considerate satisfăcătoare de către Bruxelles. Dacă măsurile de remediere propuse de Belgia, Bulgaria, Croația, Polonia sau Slovenia nu rezolvă încălcările, Comisia poate emite un aviz motivat. Această etapă poate fi urmată de sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, o instanță care are puterea de a impune sancțiuni financiare pentru nerespectarea obligațiilor comunitare.
Directiva (UE) 2019/713, adoptată la 17 aprilie 2019, a fost creată pentru a înlocui vechiul cadru european din anul 2001. Aceasta a fost adaptată pentru a răspunde noilor provocări ale plăților electronice și pentru a permite investigarea conduitei criminale care traversează multiple jurisdicții. Scopul este de a asigura un cadru juridic comun, esențial într-o eră în care atacatorii pot opera din țări diferite față de victime sau de infrastructura informatică utilizată.