Psihiatrul Eugen Hriscu avertizează că România traversează o criză a drogurilor care nu va trece, subliniind lipsa programelor de prevenție și a accesului la tratament. Într-un interviu, acesta a dezvăluit că până la 45% dintre adolescenți din clasele IX-XII cunosc persoane care consumă substanțe nocive. Situația este agravată de accesibilitatea extremă a drogurilor de sinteză, care pot costa doar între 10 și 20 de lei per doză.
Accesul tinerilor la substanțe a crescut semnificativ datorită rețelelor sociale, precum TikTok sau Snapchat, care creează comunități online de consum. Eugen Hriscu critică abordarea autorităților, acuzându-le de o formă de violență împotriva cetățenilor prin criminalizarea consumului. În loc de intervenție psihologică sau psihiatrică, statul român preferă creșterea pedepselor, tratând adesea orice cantitate de substanță ca pe un act de dealing, ceea ce trimite tineri în închisori alături de criminali.
Sistemul juridic actual generează un număr uriaș de dosare care blochează instanțele, DIICOT raportând 32.000 de cazuri în zona drogurilor. Din această cifră, 80% vizează posesia unor cantități sub 5 grame, ceea ce indică o problemă de gestionare a consumului minor. Eugen Hriscu susține că, în timp ce procurorii urmăresc consumatorii de droguri, traficul mare, corupția și evaziunea fiscală rămân nerezolvate, fiind strivite sub volumul acestor dosare de consum.
În ceea ce privește infrastructura medicală, România dispune de resurse extrem de limitate pentru minorii cu adicții. Până în 2024, nu exista niciun centru de tratament specializat pentru minori, iar aceștia trebuiau să aștepte vârsta de 18 ani pentru asistență. În prezent, singurul centru cu paturi și program terapeutic specific pentru copii este cel de la Voila, creat de un ONG, în timp ce programul de la Spitalul Sfântul Stelian oferă tratament gratuit pentru cei cu asigurare.
Eugen Hriscu subliniază riscul major de dezvoltare a unor tulburări psihice grave, precum episoadele psihotice induse de substanțe. Aproximativ 30% din cazurile de episod psihotic acut cauzate de consum pot evolua spre schizofrenie, o boală cronică. De asemenea, tinerii sunt expuși unui marketing agresiv pentru tutun și alcool, iar incapacitatea statului de a interzice vapatul în spațiile publice închise contribuie la creșterea numărului de consumatori.
Problema consumului de substanțe și a dependenței este una complexă, care afectează nu doar sănătatea fizică, ci și dezvoltarea cognitivă a adolescenților. În contextul în care sistemul de sănătate și cel de educație nu oferă suportul necesar, mulți tineri ajung în stadii avansate de boală. Această criză necesită o schimbare de paradigmă, trecând de la pedepsirea consumatorilor la implementarea unor strategii bazate pe expertiza specialiștilor în psihiatrie și psihologie.