Tragedia care a șocat localitatea Codlea, din județul Brașov, pune sub semnul întrebării eficacitatea politicii actuale de combatere a consumului de substanțe. Un tânăr de 19 ani și-a pus viața de capăt la marginea unei păduri, în timp ce era în apel video cu mama sa, după ce a fost surprins de părinți în posesia unor droguri. Evenimentul a survenit la scurt timp după ce tatăl său a depus o plângere la poliție, fapt ce a declanșat o serie de evenimente fatale.
Criminologul Vlad Zaha susține că dezincriminarea consumului ar fi putut schimba radical perspectiva acestui tânăr. Specialistul explică faptul că perspectiva unei condamnări penale a reprezentat factorul decisiv care a dus la deznădejde în cazul lui Denis. Dacă consumul nu ar fi fost criminalizat în România, tânărul ar fi putut evita presiunea unei pedepse penale, care s-a adăugat peste eventualele probleme de sănătate mentală sau tulburări de consum de substanțe pe care acesta le putea avea.
O altă direcție de intervenție ar fi fost implementarea politicilor de reducere a riscurilor, care ar fi putut preveni transformarea unui consum ocazional într-o dependență problematică. Vlad Zaha menționează că, în absența criminalizării, ar fi existat posibilitatea accesării unor centre de tratament, facilități post-cură și informații despre consumul responsabil. Aceste mecanisme ar fi putut asigura testarea substanțelor și prevenirea supradozelor, oferind o siguranță sporită consumatorilor care se confruntă cu astfel de situații dificile.
Expertul subliniază, de asemenea, necesitatea unei prevenții primare care să direcționeze resursele instituționale către traficul de substanțe, nu către consumatori. În prezent, forțele de ordine par să se concentreze pe sancționarea utilizatorilor, în detrimentul combaterea marilor rețele de distribuție. Vlad Zaha argumentează că, dacă prevenția ar fi urmat standardele internaționale și dacă atenția poliției s-ar fi mutat pe traficul de amploare, impactul social și personal asupra unor tineri precum Denis ar fi fost mult mai redus.
Analiza este susținută de date care arată că în România numărul consumatorilor a crescut cu peste 200% din 2013 până în prezent. În ciuda acestui trend, în anul 2025, 6000 de persoane au fost conduse la secție pentru substanțe, fără mandat. Vlad Zaha notează că piața ilegală din România este estimată la aproximativ 250 de milioane de euro anual, sumă care alimentează corupția. Modelul actual de represiune ocupă resursele poliției, oferind în același timp o protecție indirectă traficanților prin concentrarea atenției pe consumatori.
Sistemul de combatere actual implică o distribuție inegală a resurselor bugetare între represiune și prevenție. În 2024, Poliția Română a cheltuit 271,3 milioane de lei pentru combaterea drogurilor, în timp ce Agenția Națională Antidrog a avut doar 5,33 milioane de lei alocați pentru programele de prevenire și asistență. Această disparitate reflectă o abordare axată pe sancționare, în detrimentul investițiilor în educație și suport medical pentru persoanele afectate de consumul de substanțe.