Președintele Nicușor Dan a decis interzicerea accesului jurnalistului Ovidiu Vanghele la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni pe toată durata mandatului său. Această măsură a fost anunțată marți seară, după ce Nicușor Dan a refuzat să răspundă la întrebările acestuia. Motivul invocat pentru această restricție este reprezentat de injuriile pe care jurnalistul le-a adresat anterior președintelui, transformând un incident de limbaj într-o problemă de exercitare a autorității statului.
Deși comportamentul lui Ovidiu Vanghele, marcat de vulgaritate și agresivitate verbală, poate fi criticat, decizia administrativă a președintelui ridică semne de întrebare privind limitele puterii publice. Autoritatea unei instituții nu se confundă cu cea a persoanei care o conduce, iar funcția prezidențială nu poate fi utilizată pentru a regla conturi personale sau pentru a sancționa criticii. Conferințele de presă de la Cotroceni sunt activități ale unei instituții publice, finanțate de contribuabili, nu evenimente private de la care poate fi exclus cineva pe baza relației personale.
Din punct de vedere legal, cadrul normativ impune restricții clare asupra modului în care poate fi gestionată acreditarea presei. Articolul 18 din Legea 544/2001 permite retragerea acreditării unui jurnalist doar pentru fapte care împiedică desfășurarea normală a activității instituției, excluzând opiniile exprimate în presă. Mai mult, articolul 19 prevede că instituțiile publice nu pot interzice accesul presei la acțiunile publice organizate. Momentan, nu a fost prezentată o decizie scrisă și nici nu s-a explicat cum comportamentul jurnalistului ar fi perturbat funcționarea Administrației Prezidențiale.
În loc de procedurile legale de protejare a demnității, Nicușor Dan ar fi avut la dispoziție instrumentele dreptului civil pentru a solicita instanței protejarea drepturilor nepatrimoniale sau despăgubiri pentru prejudiciul moral. Aplicarea unei interdicții pe tot restul mandatului pare să reflecte dimensiunea supărării personale mai degrabă decât o reală necesitate instituțională. Un astfel de gest transformă conferința de presă dintr-un mecanism de responsabilizare a puterii într-un simplu exercițiu de relații publice, limitând dreptul cetățenilor de a vedea cum este exercitată autoritatea.
Într-un stat de drept, principiile democratice trebuie aplicate uniform, indiferent de cine ocupă funcția sau de rezultatul alegerilor. Dacă un președinte ar interzice accesul unui jurnalist de investigație pe baza unor postări de pe Facebook, situația ar fi privită ca un abuz de putere și o intimidare a presei. Respectarea legii este mai importantă decât satisfacția unei revanșe personale, iar capacitatea unui lider de a corecta o decizie greșită ar demonstra un caracter democratic autentic, respectând contractul social dintre stat și cetățeni.
Contextul politic recent arată o perioadă de tensiuni pentru Nicușor Dan, acesta fiind implicat în controverse cu alte figuri politice. Recent, acesta a fost criticat de Ludovic Orban și a primit atacuri din partea lui Ilie Bolojan, acesta din urmă acuzându-l că politică nu înseamnă doar aritmetică. De asemenea, Ana Birchall l-a acuzat pe președinte că justifică listele negre ale CSM, sugerând o aliniere cu anumite interese politice.