Nicușor Dan a generat o controversă în timpul unei conferințe de presă desfășurate la Chișinău, pe 27 august, când a declarat că SPP nu reprezintă un serviciu secret, ci este un serviciu de pază. Afirmația sa a venit ca răspuns la întrebarea unei journaliste care l-a interpelat cu privire la acceptabilitatea unui șef de serviciu secret care ar putea îngreuna aplicarea legii.
Contextul disputei este alimentat de o investigație publicată de Recorder pe 26 august 2026, care arată că Lucian Pahonțu conduce SPP încă din anul 2005. Documentele arată că acesta a fost comandant de pluton în trupele de securitate comuniste între 1987 și 1990, fiind mobilizat la 21 decembrie 1989 în zona Intercontinental. În prezent, Lucian Pahonțu nu deține o decizie de la CNSAS, verificarea acestuia fiind începută abia în 2008.
Deși Nicușor Dan a minimizat rolul instituției, legea privind securitatea națională a României include SPP printre cele trei instituții de activitate de informații, alături de SRI și SIE. Aceste servicii au activități care sunt considerate secret de stat și sunt coordonate centralizat prin Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Toate misiunile și logistica acestora sunt clasificate, iar personalul trece prin verificări obligatorii ORNISS.
Legea specifică reglementarea SPP definește acest organism ca fiind un organ de stat cu atribuții în domeniul siguranței naționale, având structură militară. Serviciul are misiunea de a proteja demnitarii români și străini, precum și familiile acestora, asigurând paza sediilor de lucru și a reședințelor oficiale. Instituția desfășoară activități de culegere, verificare și valorificare a informațiilor, atât în regim deschis, cât și acoperit.
În ceea ce privește regimul de securitate, activitatea SPP a fost extinsă prin o ordonanță de urgență din 2015. Înainte de această modificare legislativă, doar activitatea operativă a serviciului era protejată, însă acum întreaga activitate este considerată secret de stat. Serviciul realizează schimburi de informații și cooperează cu alte structuri de informații, atât la nivel național, cât și în străinătate.
Sistemul de securitate națională este organizat astfel încât activitatea de informații să fie supravegheată de autorități centrale. Pe lângă cele trei servicii principale, alte ministere, precum cel al Apărării Naționale sau cel al Justiției, dețin propriile structuri de informații. Controlul asupra SPP este exercitat de Parlament, prin intermediul comisiilor pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.