Președintele Nicușor Dan a decis interzicerea accesului jurnalistului Ovidiu Vanghele, de la Centrul de Investigații Media, la conferințele de presă organizate la Palatul Cotroceni. Această măsură, care vizează întreaga durată a mandatului șefului statului, a fost anunțată în urma unei întrebări adresate de jurnalist despre activitatea procurorului general Cristina Chiriac. Nicușor Dan a invocat injuriile adresate anterior de Ovidiu Vanghele pentru a justifica această restricție de acces la evenimentele oficiale.
În cadrul declarației sale, Nicușor Dan a explicat că a cerut echipei sale să nu îi mai permită accesul la conferințele sale pentru injuriile primite. Președintele a declarat explicit: „Le-am cerut colegilor mei să nu vă mai permită accesul la conferințele mele pentru injuriile pe care mi le-ați adresat. Colegii mei miloși nu m-au ascultat. Nu veți mai avea acces la Cotroceni în mandatul meu”. Această abordare a declanșat o serie de critici din partea specialiștilor în drept.
Juristul Bogdan Vasile Amariei a susținut că interzicerea accesului nu poate fi făcută discreționar, comparând gestul cu un regim autoritar sau cu modelul președintelui american Trump. Acesta a subliniat că Palatul Cotroceni nu este proprietatea personală a președintelui și că orice retragere a acreditării trebuie să aibă un temei legal și o justificare obiectivă. Conform expertizei sale, simplul fapt că un jurnalist exprimă opinii ofensatoare nu reprezintă un motiv suficient pentru a restricționa participarea acestuia la acțiunile publice.
Fostul judecător Cristi Dănileț a criticat totodată atitudinea președintelui, afirmând că un politician de rang înalt trebuie să accepte criticile și să nu facă mustrare publică din cauza sensibilităților personale. Dănileț a susținut că Ovidiu Vanghele își își îndeplinește atribuțiile de jurnalist, iar dacă președintele este deranjat de conținutul intervențiilor, problema aparține acestuia. Criticile se îndreaptă spre faptul că autoritățile nu pot folosi injuriile ca pe un instrument de cenzură a activității de presă.
Precedente similare au existat în istoria administrației de la Cotroceni, precum cazul realizatorului Mircea Badea, care a fost refuzat de agenții de pază de către Traian Băsescu. Un alt episod major a fost cel din perioada 1993-1994, când Președinția condusă de Ion Iliescu a retras acreditările jurnaliștilor de la Evenimentul Zilei. În acele cazuri, jurnaliștii au argumentat că accesul la instituții publice nu trebuie condiționat de preferințele personale ale persoanei care ocupă funcția de șef al statului.
Legea nr. 544/2001 reglementează accesul la informațiile de interes public și impune ca autoritățile să acorde acreditări fără discriminare. Conform articolului 18, retragerea acreditării este permisă doar pentru fapte care împiedică desfășurarea normală a activității instituției, nu pentru opiniile exprimate de jurnaliști. De asemenea, legea prevede că orice decizie de acest tip trebuie comunicată oficial în scris, nu prin simple declarații verbale în timpul conferințelor de presă.