Jurnalistul Cătălin Striblea a avertizat că dezinformarea nu se limitează la falsificarea unor date, ci are capacitatea de a construi „realități paralele”. În cadrul evenimentului de lansare a proiectului „Gen Anti-Fake”, realizatorul emisiunii „România în direct” de la radio Europa FM a explicat cum aceste narațiuni false pot face ca oamenii să interpreteze aceleași evenimente în moduri complet diferite. Fenomenul este alimentat de faptul că dezinformarea este adesea mai atractivă pentru public decât o știre verificată.
Conform lui Striblea, dezinformarea funcționează prin filtrele convingerilor personale ale consumatorilor de știri. Oamenii tind să caute informații care le confirmă perspectiva deja stabilită asupra lumii, ceea ce duce la formarea unor lumi informaționale separate. Acest mecanism de confirmare a prejudecăților poate eroda încrederea în instituții și în profesii bazate pe expertiză, precum jurnalismul sau medicina. Jurnalistul a subliniat că apare un reflex periculos prin care indivizii cred că „știu ceva mai bine” decât experții.
Un exemplu concret de manipulare a realității a fost prezentat prin utilizarea unui clip decupat din declarația lui Cristian Tudor Popescu despre Călin Georgescu. Din contextul original, în care se discuta despre posibilitatea ca Georgescu să moară și despre exploatarea politică a unui astfel de eveniment, a fost extras un fragment care sugera că Popescu vede moartea acestuia ca pe un „cadau imens”. Acest fragment viral a fost distribuit masiv, inducând în eroare sute de mii de oameni.
Striblea a evidențiat dificultatea de a combate aceste fake news-uri, deoarece informația corectă ajunge adesea prea târziu. El a relatat un caz în care un ascultător l-a acuzat pe Cristian Tudor Popescu de dorința de moarte a lui Călin Georgescu, bazându-se pe fragmentul decupat. Abia după ce i s-a oferit accesul la declarația completă, interlocutorul a recunoscut eroarea. Totuși, jurnalistul a menționat că procesul de corectare este extrem de dificil deoarece narațiunea falsă este deja preluată.
În ceea ce privește viitorul profesiei, Cătălin Striblea a recunoscut sentimentul de frustrare al jurnaliștilor care simt că efortul de verificare nu este suficient pentru a ține pasul cu viteza dezinformării. Totuși, el susține că jurnalismul poate fi practicat cu standarde profesionale, dacă echipa este mai inventivă și mai rapidă decât cei care manipulează meseria. Jurnalistul a asigurat tinerii că meseria nu va dispărea, atâta timp cât vor exista oameni care continuă să pună întrebări.
Dezinformarea și manipularea informațiilor reprezintă o provocare constantă pentru stabilitatea socială și procesele democratice. În contextul actual, combaterea acestui fenomen necesită nu doar o reacție rapidă a presei, ci și o creștere a capacității de verificare a publicului. Proiectul „Gen Anti-Fake”, care a servit drept platformă pentru aceste discuții, subliniază importanța educației media într-un mediu digital dominat de rețelele sociale și de viteza de distribuție a conținutului decupat.