Sari la conținut
Ultima oră Scrisoare deschisă către Rheinmetall: Cum se pierde valoarea contractelor de apărare ale României
Cuvântul Liber
Opinii

Scrisoare deschisă către Rheinmetall: Cum se pierde valoarea contractelor de apărare ale României

Fostul general Alexandru Grumaz adresează companiei germane întrebări despre lipsa participării reale a industriei românești în contractele de miliarde de euro.

3 min citire
Scrisoare deschisă către Rheinmetall: Cum se pierde valoarea contractelor de apărare ale României
Foto: Adevărul

O scrisoare deschisă adresată lui Armin Papperger, directorul general al Rheinmetall AG, a fost publicată pentru a semnaliza discrepanța dintre promisiunile de cooperare industrială și realitatea contractelor de apărare. Autorul, Alexandru Grumaz, subliniază că cetățeanul român va plăti factura pentru înzestrările finanțate prin instrumentul european SAFE, dar beneficiul economic nu se întoarce în țară. Mesajul vizează atât conducerea companiei germane, cât și autoritățile care au negociat aceste acorduri masive.

Contractul în cauză, evaluat la aproximativ 5,7 miliarde de euro, include 298 de mașini de luptă ale infanteriei Lynx, sisteme antiaeriene Skyranger, Skynex și Millennium, precum și nave de patrulare. Deși opinia publică a fost informată că 60% din valoarea contractelor ar urma să rămână în România prin producție locală, Ministerul Economiei a clarificat situația. În realitate, pragurile de participare sunt mult mai mici: doar 30% pentru Lynx, 30% pentru navele de patrulare și doar 15% pentru sistemele antiaeriene.

Problema centrală constă în faptul că România primește numărul de piese, în timp ce Germania păstrează valoarea adăugată. Alexandru Grumaz critică faptul că localizarea producției se face în principal în societăți controlate de Rheinmetall, precum șantierul naval de la Mangalia sau fabrica de pulberi de la Victoria. Directorul Companiei Naționale Romarm a declarat deja că din aceste contracte nu a intrat nimic în cadrul companiei sale, ceea ce indică un model de business extractiv.

Autorul subliniază că industria de apărare românească nu mai reprezintă doar fabricarea de caroserii, ci deține competențe de integrare de sisteme, comunicații și război electronic. Firmele private românești lucrează deja la standarde NATO, însă sunt lăsate în afara segmentelor de înaltă valoare. Fără capacitatea națională de întreținere și reparație a echipamentelor, precum sistemele Lynx sau navele achiziționate, securitatea pe flancul estic rămâne vulnerabilă în cazul unui conflict real.

Pentru a corecta această situație, sunt propuse cinci măsuri, printre care publicarea planurilor de cooperare pe bază de valoare și nu de număr de componente. De asemenea, se solicită deschiderea subsistemelor de control către integratori români și crearea unui centru comun de inginerie și mentenanță. Scopul este transformarea parteneriatului dintr-un simplu proces de achiziție într-o colaborare industrială reală, care să prevină percepția unei colonizări economice de către Occident.

Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism al Comisiei Europene, promovat de Ursulei von der Leyen, menit să consolideze baza tehnologică de apărare a Uniunii Europene. Acesta este conceput pentru a sprijini securitatea întregului continent, însă riscul rămâne ca fondurile împrumutate de statele de la periferia estică să fie transferate integral către centrele industriale dominante din Europa Centrală.

Surse

Sursa: Adevărul

Tot în Opinii