Un avocat român a fost exclus de la reprezentarea sau asistarea justițiabililor în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pentru o perioadă de doi ani. Decizia a fost luată după ce Curtea a stabilit că acesta și-a susținut pledoariile folosind inteligența artificială pentru a inventa dosare sau pentru a adăuga paragrafe inexistente în deciziile autentice ale jurisprudenței CEDO. Această măsură sancționatorie a fost aprobată de președintele Curții, în urma unei propuneri motivate transmise de Camera învestită cu cererea.
Problema a ieșit la iveală după ce Camera a constatat că observațiile depuse de avocat conțineau numeroase erori privind jurisprudența Curții. Printre abaterile identificate se numără citarea unor cauze inexistente, numite de Curte ca fiind „halucinate”, precum și utilizarea unor paragrafe fictive din hotărâri reale. Mai mult, avocatul a citat cauze existente, dar care erau irelevante pentru argumentele invocate sau care contraziceau în mod flagrant susținerile pe care pretindea că le sprijină.
Deși avocatul a recunoscut utilizarea programelor de inteligență artificială pentru redactarea observațiilor, acesta a încercat să minimizeze incidentul, descriind faptele drept „inexactități” și „erori de citare”. Totuși, Camera a respins această explicație, considerând că erorile nu au fost simple incidente izolate, ci au reprezentat un tipar de greșeli numeroase și de substanță. Autoritatea europeană a concluzionat că avocatul nu și-a respectat îndatoririle profesionale și deontologice impuse de Curte, obligații care sunt regăsite și în dreptul intern.
Camera a subliniat că maniera de lucru a avocatului a cauzat prejudicii procesului de înfăptuire a justiției, forțând Curtea să aloce un timp considerabil pentru verificarea observațiilor. Procedura a inclus demararea procedurii în temeiul Articolului 44D și purtarea unei corespondențe ample cu diverși actori implicați. Curtea a menționat că această activitate laborioasă este incompatibilă cu funcțiile reale pe care le are Curtea conform Convenției, deoarece verificarea argumentelor ar fi trebuit făcută prin raportarea la baza de date HUDOC.
În cadrul investigației, au fost solicitate comentarii de la Guvernul român, Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul Iași. În timp ce celelalte entități au fost invitate să depună observații, Baroul Iași nu a răspuns solicitării venite din partea Curții. Avocatul a fost informat cu privire la decizia și motivele acesteia, însă Camera a considerat că recunoașterea sa privind lipsa verificării jurisprudenței reprezintă o minimalizare a situației, deoarece în anumite cazuri nu s-a efectuat niciun fel de verificare.
Obligația de diligență profesională impusă avocaților în fața CEDO presupune verificarea independentă și atentă a tuturor referințelor generate de programele de tip IA. Conform regulamentului, orice argument bazat pe tehnologie trebuie validat prin raportarea la surse autorizate, precum baza de date HUDOC, înainte de depunerea documentelor oficiale. Această procedură de verificare este esențială pentru a preveni utilizarea unor informații eronate care pot bloca funcționarea justiției internaționale.