Un avocat român a fost interzis timp de doi ani să mai reprezinte justițiabili în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Decizia a fost oficializată pe 13 noiembrie, după ce Camera învestită cu cererea a identificat numeroase erori grave în observațiile depuse de acesta. Problema a survenit în urma utilizării unor citări false și a unor argumente juridice care nu au nicio bază reală în jurisprudența Curții.
Camera a constatat că documentele depuse de avocat conțineau cauze inexistente, numite de experți drept „halucinații”, precum și paragrafe fictive extrase din hotărâri și decizii autentice. Mai mult, acesta a utilizat cauze reale, însă acestea erau complet irelevante pentru argumentele invocate sau chiar contraziceau în mod flagrant susținerile pe care pretindea că le sprijină. Aceste erori nu au fost simple omisiuni, ci au fost identificate ca fiind repetitive și de substanță.
Avocatul a recunoscut utilizarea programelor de inteligență artificială pentru redactarea observațiilor, însă a încercat să minimizeze gravitatea situației, descriind incidentul drept „inexactități” și „erori de citare”. În schimb, autoritatea a concluzionat că acesta nu și-a respectat îndatoririle profesionale și deontologice. Camera a subliniat că multe dintre erorile detectate ar fi putut fi evitate printr-o simplă verificare a bazelor de date oficiale, precum HUDOC, înainte de depunerea documentelor.
Procedura de excludere a fost parcursă în conformitate cu articolul 44D din Regulamentul Curții, fiind solicitate comentarii de la Guvernul României, Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul Iași. Deși Baroul Iași a fost invitat să ofere o opinie, acesta nu a răspuns solicitării venite din partea Curții. Președintele CEDO a aprobat propunerea motivată de Camera de investigație pentru a sancționa comportamentul care a cauzat prejudicii demersului de înfăptuire a justiției.
Maniera de lucru a avocatului a obligat Curtea să aloce o perioadă lungă de timp pentru verificarea observațiilor și pentru gestionarea corespondenței cu actori implicați. Camera a considerat că această activitate suplimentară este incompatibilă cu funcțiile reale ale instituției conform Convenției. Decizia de excludere, care vizează strict unul dintre cei doi reprezentanți ai reclamanților, a fost luată pe baza criteriului „circumstanțelor excepționale” prevăzut de regulament.
În cadrul sistemului juridic, obligația de diligență profesională impune avocaților să verifice independent orice referință sau argument generat de tehnologii moderne. Conform Statutului profesiei de avocat și Codului deontologic, utilizarea instrumentelor de inteligență artificială nu exonerează specialistul de responsabilitatea de a valida acuratețea informațiilor prin consultarea surselor autorizate și a jurisprudenței consacrate.