Primarul localității Ghimbav, Ionel Fliundra, a respins categoric posibilitatea de a pierde statutul de oraș, o temă care revine în discuții din cauza cifrelor oficiale privind populația. Edilul susține că localitatea posedă o forță financiară de tip municipiu, refuzând ideea unei retrogradări administrative către statutul de comună. Această poziție vine în contextul unor dezbateri privind impactul demografic asupra clasificării administrativă a unităților teritoriale din România.
Argumentul central al edilului se bazează pe o statistică financiară remarcabilă, care plasează localitatea într-un segment de elită la nivel național. Conform datelor prezentate de Ionel Fliundra, Ghimbavul dispune de un buget pe cap de locuitor de aproximativ 115.000 de euro, echivalentul a 123.000 de dolari. Această cifră este comparată de primar cu nivelurile de venituri din Monaco sau Luxemburg, situând localitatea în topul financiar al orașelor din țară.
Ionel Fliundra a subliniat că, deși populația reală a crescut semnificativ, nu toți cetățenii și-au actualizat încă domiciliul în documentele oficiale. Această discrepanță între numărul de locuitori înregistrați și cei care trăiesc efectiv în Ghimbav este un factor critic în discuția despre statutul administrativ. Primarul avertizează că o schimbare a statutului ar putea avea consecințe directe asupra siguranței publice, prin reducerea numărului de polițiști de pe teren.
În ceea ce privește dezvoltarea locală, edilul a enumerat proiecte majore care justifică menținerea statutului de oraș sau chiar trecerea la cel de municipiu. Printre acestea se numără construcția unei policlinici de trei etaje pe o suprafață de 3400 de metri pătrați, reabilitarea centrului cultural și dezvoltarea unui campus școlar. De asemenea, primarul a menționat că peste 400 de autorizații de construcție au fost eliberate recent, reflectând o expansiune imobiliară intensă.
Riscurile unei reclasificări administrative sunt văzute de primar ca fiind blocaje pentru investițiile de infrastructură și pentru calitatea vieții. Pe lângă aspectele legate de poliție și siguranță, orice modificare a statutului ar putea afecta capacitatea de a gestiona proiectele de dezvoltare în curs. Ionel Fliundra insistă că resursele financiare disponibile permit realizarea unor facilități care sunt, de regulă, solicitate doar orașelor de dimensiuni mult mai mari.
În România, clasificarea unităților administrativ-teritoriale se bazează pe criterii de populație și infrastructură, însă discuțiile despre reorganizarea administrativă sunt frecvente în spațiul public. Deși statutul de oraș oferă anumite avantaje în gestionarea resurselor, modificările legislative pot influența modul în care localitățile își distribuie bugetele și își organizează serviciile publice de bază.