Sari la conținut
Ultima oră Enclavele sărăciei create prin calcule electorale: Comunele care ar putea fi comasate după două decenii
Cuvântul Liber
Administrație

Povestea „Primarului Târnăcop”: Cum a transformat Dem I. Dobrescu o groapă de gunoi într-o pârtie de schi

Edilul Dem I. Dobrescu a transformat o zonă mlăștinoasă și insalubră din București într-o stațiune de iarnă cu piste și iluminat nocturn.

3 min citire
Povestea „Primarului Târnăcop”: Cum a transformat Dem I. Dobrescu o groapă de gunoi într-o pârtie de schi
Foto: Adevărul

În perioada interbelică, Bucureștiul a cunoscut o transformare urbană radicală sub conducerea lui Dem I. Dobrescu, primar între februarie 1929 și ianuarie 1934. Unul dintre cele mai îndrăznețe proiecte ale sale a fost amenajarea unei pârtii de schi pe locul unei foste gropi de gunoi. Această inițativă a transformat o zonă periculoasă și murdară într-un loc de divertisment pentru cetățenii capitalei, marcând un moment de modernizare fără precedent în administrația publică de atunci.

Proiectul a vizat zona cunoscută sub denumirea de „Valea Plângerii” sau „Mlaștina Cocioc”, situată între cimitirul Bellu și Calea Văcărești. Locul era un teren mlăștinos unde se aruncau resturi menajere, fiind considerat extrem de periculos, având în vedere numărul de copii care se înecau în apele murdare. Dem I. Dobrescu a decis să niveleze și să tase gunoaiele, transformând terenul într-o stațiune de schi funcțională care a fost inaugurată la începutul lunii noiembrie 1933.

Stațiunea creată de primar dispunea de trei piste distincte, destinate începătorilor, avansaților și utilizatorilor de sănițe. Facilitățile includeau iluminat nocturn, instructori de schi veniți din Sinaia și Brașov, precum și o trambulină de lemn pentru sărituri de aproximativ 25 de metri. Pentru a asigura accesul larg al populației, costul de intrare a fost stabilit la un nivel simbolic, echivalent cu prețul unui bilet de tramvai, în timp ce la bază funcționau cârciumării care ofereau băuturi calde.

Dem I. Dobrescu a primit porecla de „Primarul Târnăcop” din cauza campaniilor sale agresive de demolare a clădirilor insalubre. Acesta a condus acțiuni de dărâmare a imobilelor considerate „cuiburi de tuberculoză”, o strategie care a generat atât respect, cât și critici din partea proprietarilor afectați. În timpul inaugurării pavării orașului, primarul a primit chiar un târnăcop cu panglică tricoloră, simbol al voinței sale de a moderniza infrastructura prin eforturi constante și decizii administrative ferme.

Activitatea sa edilitară a cuprins și modernizarea unor artere majore precum șoselele Dudești, Colentina, Pantelimon, Calea Griviței, Calea Rahovei și Calea Văcărești. Pe lângă infrastructura rutieră, primarul a extins rețelele de apă, canalizare și iluminat electric, instalând totodată cișmele și fântâni publice. Administrația sa a pus accent pe salubrizare, îndepărtând mii de vagoane de gunoi și oferind asistență pentru locuitorii săraci prin înființarea de cantine, ceainării și adăposturi pentru iarnă.

Astăzi, locul unde funcționa această stațiune de schi improvizată este ocupat de Parcul Tineretului. După ce zona a revenit parțial la starea de groapă de gunoi în 1940, terenul a fost reamenajat definitiv în 1965 de către arhitectul Valentin Donose. În urma acestor lucrări, balta Cociocului și munții de gunoaie au fost eliminate, lăsând în loc unul dintre cele mai mari spații verzi din București, moștenirea indirectă a proiectelor de urbanism ale lui Dem I. Dobrescu.

Surse

Sursa: Adevărul

Tot în Administrație