Primăria Iași se confruntă cu o executare silită de către autoritățile fiscale pentru suma de 24.511.230 de lei. Această decizie a fost luată în urma unui proces prin care administrația locală încerca să anuleze recuperarea banilor, solicitați după identificarea unor nereguli în gestionarea unor proiecte finanțate din fonduri europene. Reprezentanții instituției publice susțin că această sumă uriașă a fost deja achitată către autorități.
Administrația Județeană a Finanțelor Publice Iași a emis titlul executoriu în anul 2022, la cererea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Sancțiunile financiare au fost impuse deoarece autoritățile au identificat nereguli majore în cadrul a două proiecte europene. Printre problemele constatate se numără existența unor cerințe restrictive în cadrul procedurilor de achiziție și situația dublei finanțări pentru lucrări de proiectare și reabilitare a unei linii de tramvai.
Deși Primăria a contestat executarea silită, Judecătoria Iași a respins cererea de anulare în luna iulie a anului 2026. Procedura juridică nu s-a încheiat însă definitiv, deoarece urmează un proces de apel. Acest nou examen judiciar este programat să aibă loc în luna ianuarie a anului 2027, moment în care se va decide dacă decizia instanței de fond rămâne în vigoare sau dacă administrația locală poate evita plata.
Pe lângă acest conflict financiar masiv, municipalitatea este implicată și într-un alt dosar de recuperare a unor bani. Primăria încearcă să recupereze aproximativ 290.000 de lei, o sumă care a fost refuzată la decontare în cadrul proiectului de modernizare a zonei de agrement C.A. Rosetti. Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est a refuzat plata după ce a constatat că tariful pentru lucrările unui utilaj a crescut de la 100 la 530 de lei pe oră.
În acest caz, Primăria a argumentat că creșterea costurilor a fost justificată prin utilizarea unui echipament mai performant, însă prima instanță a respins aceste explicații. Conflictul evidențiază dificultățile de gestionare a fondurilor europene la nivel local, unde auditurile pot duce la sancțiuni severe. Administrația locală continuă să lupte în instanțe pentru a proteja bugetul municipal în fața acestor decizii de recuperare a banilor.
Gestionarea fondurilor europene în România este supusă unor controale riguroase din partea instituțiilor de monitorizare, care verifică respectarea regulilor de achiziție publică. Orice abatere, precum dubla finanțare sau impunerea de clauze restrictive, poate declanșa mecanisme de recuperare a sumelor acordate. Aceste proceduri de audit sunt menite să asigure transparența și corectitudinea utilizării resurselor financiare provenite din bugetul Uniunii Europene.