Radu Vasile Pop, responsabil în cadrul Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și Adicțiilor, a subliniat importanța adaptării strategiilor de prevenire a adicțiilor la realitățile naționale. Acesta a declarat că modelele aplicate în Europa sau în restul lumii nu pot fi adoptate direct în România fără o ajustare profundă. Procesul de implementare trebuie să țină cont de tradiții, de mentalitățile locale și de nevoile specifice ale populației române pentru a obține rezultate reale.
Strategia propusă de Radu Vasile Pop vizează crearea unui plan unitar la nivel național. Acest document trebuie să integreze elemente de prevenire, de asistență și standarde de aplicare care să acopere diverse tipuri de adicții. Oficialul a insistat pe necesitatea unei abordări care să fie relevantă pentru cetățeanul român, evaluând cu atenție atât bunele, cât și relele aspecte ale culturii locale, pentru a asigura funcționalitatea modelelor de intervenție propuse.
Un pilon central în această abordare este colaborarea cu organizațiile neguvernamentale care activează în domeniu. Radu Vasile Pop a evidențiat faptul că zeci de ONG-uri colaborează cu Agenția și dețin specialiști cu o experiență vastă. Acești profesioniști sunt considerați esențiali deoarece au contactul direct cu persoanele care suferă de adicții, oferind o perspectivă practică asupra problemelor de consum și a nevoilor reale ale consumatorilor.
Experiența acumulată de aceste organizații variază de la entități cu 5-6 ani de activitate, până la unele care au peste 20 sau 30 de ani de experiență. Această diversitate permite abordarea unor probleme emergente, precum adicțiile de jocuri de noroc sau de la ecrane. Radu Vasile Pop a menționat că acești specialiști de la „firul ierbii” pot aduce un aport major în atingerea obiectivelor de combatere a dependențelor.
În plus, oficialul de la ANPCDDA se arată optimist în privința implicării sectorului privat și a societății civile în definirea indicatorilor de performanță. Obiectivul este ca atât ministerele, cât și partenerii din mediul privat să contribuie la conturarea unor strategii care să aducă rezultate concrete. Această sinergie este considerată vitală pentru a putea gestiona eficient atât dependențele clasice, cât și pe cele noi, apărute în context digital.
În cadrul politic și social de la nivel național, gestionarea acestor probleme de sănătate publică necesită o coordonare atentă între instituții. Deși în acest moment discuțiile se concentrează pe politici de prevenire, contextul administrativ este marcat de o structură complexă de coordonare a politicii publice. Eficiența acestor mecanisme depinde de capacitatea de a integra resurse din diverse surse, de la ministere la organizații din societatea civilă.