Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității din cadrul Poliției Române a publicat rezultatele unui studiu detaliat privind fraudele online cu investiții. Analiza a vizat un total de 1.252 de cazuri de escrocherii în domeniul acțiunilor și al criptomonedelor, înregistrate în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026. Scopul principal al cercetării a fost identificarea profilului demografic și educațional al persoanelor care cad victimelor acestor scheme financiare.
Rezultatele studiului arată că nivelul educației nu reprezintă un scut infailibil împotriva escrocerilor digitale. Deși jumătate dintre victime (50,8%) deținau cel mult studii medii, o proporție semnificativă de 38,8% dintre persoanele păcălite aveau studii superioare. Această cifră demonstrează că nici grupul cu nivel de instrucție ridicat nu a fost protejat de mecanismele complexe de manipulare utilizate de criminali în mediul online.
Când este vorba despre profilul demografic dominant, datele furnizate de Poliția Română indică un tipar clar. Cea mai frecventă victimă a acestor fraude este o persoană cu studii medii, cu vârsta cuprinsă între 66 și 75 de ani. Această categorie de vârstă pare să fie ținta principală a atacatorilor, care profită de vulnerabilitățile specifice acestui segment de populație în contextul tranzacțiilor financiare pe internet.
Modus operandi de la baza acestor atacuri implică solicitarea directă de fonduri. Conform datelor IGPR, în 74,8% dintre cazurile studiate, victimelor li s-a cerut trimiterea de bani pentru a participa la investiții. În peste jumătate din aceste escrocherii (51,5%), schema de înșelăciune se baza pe promisiuni privind investirea banilor în acțiuni, în timp ce în aproximativ 24% dintre cazuri, accentul a fost pus pe criptomonede.
Evoluția acestor tipologii de criminalitate digitală reflectă o complexitate tot mai mare a metodelor de fraudă. În contextul în care tehnologiile avansate și instrumentele digitale devin parte integrantă din viața cotidiană, riscurile asociate deciziilor financiare luate online cresc constant. Criminalii utilizează promisiuni de profit rapid pentru a manipula victimele, exploatând lipsa de protecție sau de informații corecte în mediul virtual.
Fenomenul de fraudă online cu investiții se încadrează într-un context mai larg de riscuri digitale care afectează siguranța financiară a cetățenilor. Pe măsură ce tranzacțiile digitale devin standardul, expunerea la scheme de tip piramidal sau la manipularea piețelor de acțiuni și criptomonede rămâne o problemă majoră de securitate publică, necesitând o atenție sporită din partea autorităților și a utilizatorilor.