Digitalizarea educației în România, începută în 2013, este privită astăzi ca un proces incomplet și primitiv. Deși manualele digitale au fost prezentate ca un pas esențial spre modernizare, acestea au devenit adesea simple copii PDF ale cărților tipărite. Implementarea a fost îngreunată de infrastructura deficitară din școli și de lipsa pregătirii profesorilor, proces care a accelerat brusc în timpul pandemiei, dar care a dus la un rezultat considerat un fiasco de către observatori.
Expertul în educație Șerban Iosifescu critică dur formatul actual al resurselor disponibile pe platformele ministeriale. Acesta afirmă că, în România, un manual digital este înțeles greșit ca un PDF încărcat pe o platformă, ceea ce este extrem de neprietenos pentru utilizator. Șerban Iosifescu subliniază că lipsa unei capacități de calcul adecvate și a unui ecosistem digital gândit impiedică accesul concomitent al zeci de mii de elevi, transformând tehnologia într-un instrument ineficient.
Impactul asupra performanței școlare este îngrijorător, în contextul în care datele PISA arată un declin continuu. În 2012, România ocupa locul 45 din 65 de țări, însă în 2025 a ajuns pe penultimul loc în Uniunea Europeană. Proporția elevilor care se află sub nivelul minim de competență a crescut de la 40% la 52%, înregistrându-se scăderi semnificative de puncte la disciplinele matematică, citire și științe, ceea ce pune sub semnul întrebării utilitatea digitalizării actuale.
Problema este agravată de utilizarea excesivă a mediului digital în scop recreativ de către tineri. Aproape 40% dintre elevii români de 15 ani petrec peste patru ore pe zi în mediile digitale în afara școlii, ocupând locul trei din peste 80 de sisteme analizate în raportul OCDE. Această expunere poate duce la fragmentarea atenției și suprastimulare, fenomene care afectează dezvoltarea cognitivă și capacitatea de concentrare a adolescenților.
În contrast cu România, Suedia a decis să revină la utilizarea cărților tipărite, caietelor și pixurilor. Guvernul suedez promovează această schimbare pentru a combate scăderea nivelului de alfabetizare, după ce rezultatele PISA au atins minime istorice. În timp ce autoritățile suedeze consideră că ecranele afectează procesul de învățare, industria tehnologică avertizează că această retragere ar putea lăsa elevii nepregătiți pentru o piață a muncii digitalizată.
Evoluția sistemelor educaționale globale arată modele divergente în gestionarea tehnologiei. În timp ce unele țări nordice înregistrează scăderi, state precum Estonia și Singapore ocupă primele locuri la testele PISA prin politici avansate. În Estonia, tehnologia este integrată activ prin învățarea programării încă din primar, iar în Singapore se folosesc filtre guvernamentale stricte pentru a preveni dependența de ecrane și distragerile în timpul orelor de curs.