Problema deficitului de personal medical în orașele mici din România nu se rezolvă doar prin crearea de noi posturi vacante. Chiar dacă Guvernul a deblocat angajările, unitățile medicale din zonele mai puțin dezvoltate se confruntă cu un fenomen în care locurile scoase la concurs rămân neocupate. Medicii și asistenții necesită nu doar salarii, ci și condiții de muncă și perspective de carieră care să fie atractive pentru o generație care pune preț pe stabilitate.
În Spitalul din Vălenii de Munte, Prahova, infrastructura este modernă, iar aparatura de bază a fost deja cumpărată, însă recrutarea este un eșec. Chirurgul Valentin Tomescu, care face naveta zilnic din București, explică faptul că medicii tineri caută un echilibru între viața de familie și cea profesională. El subliniază că posibilitatea de dezvoltare este un factor decisiv, motiv pentru care nu ia în calcul mutarea familiei sale în localitate.
Situația este similară și în Maramureș, la Spitalul Orășenesc Negrești Oaș, unde zece posturi pentru medici sunt disponibile. Managerul Dalma Pap precizează că tinerii specialiști pot primi salarii de pornire între 7.000 și 8.000 de lei, sume care, cu sporuri, pot ajunge la 14.000 sau 15.000 de lei. Deși primăria oferă locuințe prin ANL, interesul rămâne scăzut, confirmat de Cristina Tache, managerul spitalului din Vălenii de Munte, care spune că nimeni nu cere informații despre posturile vacante.
Statisticile arată că peste 90% din medici lucrează în mediul urban, însă majoritatea sunt concentrați în marile centre universitare. Pentru a combate această criză, evenimentul are și o dimensiune europeană, europarlamentarii propunând strategii de utilizare a inteligenței artificiale și a telemedicinei. În acest context, se pune accent pe stimulente pentru zonele deficitare, pentru a opri migrația forței de muncă către țările cu venituri ridicate.
Problema exodului medical este accentuată de faptul că mulți profesioniști aleg să plece în afara țării. Organizația Mondială a Sănătății estima că aproximativ 45.000 de medici și asistente cu cetățenie română lucrează în țările OECD. Doar anul trecut, peste 1.200 de doctori au solicitat documentele necesare pentru a putea profesa în străinătate, ceea ce pune presiune pe sistemul de sănătate local.
În România, Guvernul a aprobat la sfârșitul lunii iulie deblocarea a aproape 6.900 de posturi vacante, dintre care 1.400 sunt destinate medicilor. Această măsură de deblocare a angajărilor vine într-un moment în care sistemul de sănătate este supus unor presiuni constante, de la necesitatea de a gestiona crize de sănătate publică, precum și de a menține standardele de îngrijire în zonele periferice ale țării.