În cadrul Camerei Deputaților s-a format recent un grup de lucru dedicat reducerii numărului de parlamentari la pragul de 300 de sesiuni. Această mișcare, anunțată de George Simion, urmează să analizeze necesitatea unei astfel de reforme legislative. În prezent, structura actuală a Parlamentului este formată din cel puțin 465 de parlamentari, iar noua comisie va studia mecanismele necesare pentru a ajunge la cifra propusă de politicii.
Propunerea actuală vine într-un moment în care alte inițiative similare au întâmpinat dificultăți majore în procesul legislativ. Un proiect depus de reprezentanții AUR în aprilie 2023 a fost anterior respins de Senat și trimis la Camera Deputaților. Totuși, acest document nu a reușit să treacă de Comisia pentru Egalitatea de Șanse, fiind ulterior abandonat de către aceiași inițiatori în luna mai a anului 2023.
O altă inițiativă, susținută de USR, a parcurs un proces de aprobare mai rapid în Senat, fiind adoptată în octombrie 2025. Această propunere prevede o schimbare a normelor de reprezentare, astfel încât numărul de mandate pentru Camera Deputaților să fie de 200, iar pentru Senat să fie de 100. În ciuda acestui aviz favorabil dat de Comisia pentru Egalitate de Șanse în decembrie 2025, proiectul a rămas blocat la Camera Deputaților.
Situația este marcată de o stagnare legislativă, deoarece proiectul USR a fost ignorat pe parcursul anului 2026, deși partidul a făcut parte din Guvern. În februarie 2026, Corneliu Ștefan, prim vicepreședinte al PSD, a declarat public că va propune reducerea numărului de parlamentari la 300. Acesta a garantat că PSD va vota o astfel de reformă, deși în acel moment existau deja două propuneri de reducere în Parlament.
Istoria acestor propuneri este marcată de un suport public semnificativ, dar și de o implementare deficitară. În anul 2009, în urma unui referendum, un procent de 73% dintre cetățenii români a fost de acord cu reducerea numărului de parlamentari la 300 de locuri. Deși dorința populară a fost clară, numărul actual de parlamentari a rămas mult peste pragul propus de cetățeni în acea perioadă.
Discuțiile privind reformele legislative și cheltuielile publice au devenit un subiect de dezbatere intensă în perioada recentă. În contextul unor acuzații privind creșterea cheltuielilor de protocol la Palatul Victoria, discuțiile despre eficiența instituțiilor statului sunt frecvente. Aceste teme sunt adesea analizate în raport cu stabilitatea guvernamentală și modul în care resursele publice sunt gestionate în cadrul administrației de stat.