Rezultatele testării PISA 2025, care plasează România sub media OCDE în toate domeniile evaluate, au generat o analiză critică din partea lui Mircea Dumitru, actual vicepreședinte al Academiei Române. Fostul ministru al Educației a subliniat că performanțele scăzute ale elevilor români reflectă eșecul unor politici educaționale care nu reușesc să asigure o calitate omogenă a învățământului. Această situație este marcată de un decalaj semnificativ între mediul urban și cel rural, unde diferența de punctaj ajunge la aproximativ 100 de puncte.
În cadrul analizei sale, Mircea Dumitru a evidențiat faptul că sistemul de predare rămâne centrat pe memorare și reproducere, pe când testele PISA evaluează abilități analitice. El a observat că expunerea tinerilor la informația fragmentată de pe platforme precum TikTok reduce capacitatea de a aborda texte lungi și argumentative. Această schimbare de paradigmă culturală, unde lectura tradițională este înlocuită de consumul de conținut digital scurt, reprezintă o provocare majoră pentru viitorul sistemului de învățământ românesc.
Un punct de critică majoră a fost adresată măsurilor de austeritate din anul precedent, care au vizat reducerea veniturilor cadrelor didactice. Fostul ministru a declarat că „primul reflex al politicienilor, acum un an, a fost să taie din veniturile profesorilor”, considerând această abordare eronată. Subminirea financiară a profesorilor și deficitul cronic de personal, în special în disciplinele științifice precum Fizica sau Chimia, sunt văzute ca factori care pot duce la o catastrofă socială dacă nu sunt corectați.
Problema inegalității este extrem de vizibilă prin diferențele de performanță dintre mediul urban și cel rural, unde există un decalaj de aproape 100 de puncte. Mircea Dumitru a menționat că, în timp ce în țări precum Finlanda standardele sunt omogene, în România calitatea educației variază enorm în funcție de locație. Această disparitate este susținută și de subfinanțarea sistemică, care transformă educația într-o cheltuială în ochii decidenților, în loc să fie tratată ca o investiție strategică de securitate națională.
Pentru a remedia aceste deficiențe, fostul ministru a pledat pentru o reformă transpartinică, asumată pe un termen de 10 până la 20 de ani. El a subliniat că o astfel de schimbare necesită un sprijin substanțial din partea Președinției României, pentru a asigura o viziune de lungă durată. Această reformă ar trebui să depășe de decenii politicile de scurtă durată, orientate spre rezultate imediene, și să se concentreze pe dezvoltarea capacităților reale ale elevilor români.
În contextul actual, rezultatele PISA 2025 arată că doar 1% dintre elevii români ating nivelurile de excelență la lectură, deși eșantionul de 7.725 de elevi din 322 de unități școlare este reprezentativ. În timp ce media OCDE pentru nivelul de excelență la lectură este semnificativ mai mare, România rămâne sub media organizației în toate domeniile, inclusiv la Științe și Matematică. Această situație reflectă o criză instituțională profundă, marcată de succesiunea constantă a miniștrilor de educație în ultimele decenii.