Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a criticat dur abordările de reformă propuse de Ilie Bolojan și de președintele CNAS, Horațiu Moldovan. În declarațiile sale, acesta a subliniat că sistemul medical este unul viu, care nu poate fi gestionat doar prin instrumente matematice sau tabelare. Rogobete a argumentat că natura dinamică a sectorului sanitar necesită o viziune bazată pe investiții și construcție, nu pe simpla reducere a cheltuielilor pentru a obține cifre pozitive în tabele.
Problema centrală identificată de fostul ministru este dificultatea de a prognoza bugetul de sănătate din cauza factorilor imprevizibili. Cheltuielile variază constant în funcție de numărul real de pacienți, de urgențele care ajung în unitățile de primiri urgente și de gradul de ocupare a secțiilor de terapie intensivă. De asemenea, evenimentele precum accidentele colective sau necesarul de tratamente costisitoare fac ca acest buget să fie unul dintre cele mai volatile și greu de anticipat din cadrul bugetului de stat.
Un exemplu concret de creștere a costurilor este cel al tratamentelor oncologice, unde consumul pentru medicamente a evoluț_in semnificativ. În anul 2020, cheltuielile pentru tratamentul medicamentos erau de aproximativ 3,6 miliarde de lei, însă pentru anul 2025 se estimează un val de 9,5 miliarde de lei. Pentru anul 2026, necesarul estimat depășește deja pragul de 10,3 miliarde de lei, o evoluție cauzată de dezvoltarea capacității de diagnostic în România.
Crescerea acestor sume este justificată de faptul că România și-a îmbunătățit capacitatea de diagnostic prin utilizarea mai frecventă a aparatelor CT, RMN sau PET-CT. Mai multe pacienți sunt diagnosticați mai rapid și mai eficient, ceea ce duce automat la un număr mai mare de tratamente necesare. Fostul ministru a menționat că modernizarea spitalelor, dezvoltarea blocurilor operatorii și a secțiilor de terapie intensivă au dus, firesc, la o creștere a costurilor de tratament.
Rogobete a criticat dur ideea că medicamentele pot fi înlocuite cu variante mai ieftine pentru a economisi bani, numind acest lucru o lipsă de viziune. El a declarat că medicina nu se poate face prin aproximări și că reducerea accesului pacienților pentru a îmbunătăți indicatori contabili este periculoasă. „Sănătatea nu se reformează cu barda. Și asta nu este reformă. Sigur că trebuie eliminată risipa. Trebuie negociate pre\u0025 pre\u0025urile și folosite genericele acolo unde sunt indicate medical”, a adăugat.
Sistemul de sănătate publică din România se confruntă cu provocări constante legate de gestionarea resurselor și de prognoza bugetară în perioade de volatilitate. Evoluția cheltuielilor în acest sector este strâns legată de capacitatea de diagnostic și de numărul de pacienți care necesită îngrijiri de urgență. În acest context, dezvoltarea infrastructurii medicale și accesul la tehnologii moderne rămân piloni esențiali pentru un sistem care să rămână sustenabil pe termen lung.