Victor Alistar a denunțat o tentativă de control asupra sistemului judiciar, vorbind despre o presiune fără precedent. Într-o intervenție, acesta a explicat faptul că dorința de a acapra puterea judecătorească s-a manifestat prin două direcții principale: dezinformarea privind procedurile și atacurile politice directe. Această strategie ar fi vizat controlul asupra instituțiilor care gestionează procesele legale în România.
Conform declarațiilor sale, presiunile s-au concentrat pe dezinformări și minciuni privind modul de funcționare al justiției. Victor Alistar a menționat că aceste informații false au fost folosite pentru a submina credibilitatea proceselor. Un exemplu concret oferit de acesta este situația legată de prescripția răspunderii penale, unde a acuzat Parlamentul de o pasivitate culpabilă de patru ani, în ciuda deciziilor Curții Constituționale.
Atacul s-ar fi desfășurat și prin materiale media orchestrate în paralel cu acțiunile politice. Victor Alistar a vizat în mod direct „aripa Bolojan din PNL” și USR, susținând că aceste entități au atacat lideri și autorități ale justiției. Instituțiile vizate de aceste presiuni includ Înalta Curte, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul General, Direcția Națională Anticorupție și Curtea de Apel București.
Scopul final al acestor acțiuni ar fi fost modificarea completă a legilor și a competențelor instituțiilor. Victor Alistar a susținut că reprezentanții sistemului judiciar au devenit ținte deoarece au refuzat să predea „cheile justiției”. Această rezistență la ingerința politică a transformat instituțiile care apără independența în inamici numărul unu ai unor grupuri politice care doresc să schimbe conducerile actuale.
În acest context, atacurile au vizat nu doar liderii, ci și structura de bază a sistemului. Victor Alistar a precizat că atunci când cineva împiedică acapararea unui sistem care aparține regimului constituțional, reacția este de atac asupra autorităților. Această strategie de presiune a fost utilizată pentru a pune în discuție funcționarea principalelor curți de apel și a organismelor de control din țară.
Discursul despre independența justiției și presiunile politice asupra magistraților rămâne un subiect de dezbatere în spațiul public românesc. În perioada actuală, deciziile privind legislația penală și modul de funcționare al instituțiilor de stat sunt adesea în centrul unor controverse politice intense. Aceste discuții privind autonomia sistemului de justiție sunt esențiale pentru înțelegerea echilibrului de puteri în cadrul statului de drept.