Începând de marți, 15 septembrie, toate tribunalele, judecătoriile și curțile de apel din România vor implementa un nou sistem de gestionare a activității, numit „normare”. Acest mecanism introduce o limită de procesare zilnică și anuală pentru fiecare instanță, în funcție de numărul de judecători disponibili. Scopul principal este corelarea volumului de dosare cu capacitatea reală de lucru, astfel încaut cauzele care depășesc aceste limite să fie păstrate în așteptare și repartizate ulterior.
Sistemul funcționează pe baza unor capacități anuale calculate pentru fiecare judecător. De exemplu, într-o judecătorie cu patru judecători, capacitatea stabilită pentru primul an este de 576 de dosare pe an pentru fiecare, ceea ce înseamnă un total de 2.304 dosare pentru întreaga instanță. La nivel zilnic, acest lucru reprezintă aproximativ 6,31 dosare. Dacă într-o zi sunt înregistrate mai multe cauze decât capacitatea, restul de dosare nu sunt pierdute, ci rămân în așteptare pentru a fi preluate în zilele următoare.
Există însă categorii de cauze care urmează reguli diferite. În primul caz, încuviințirile de executare silită sunt excluse din calculul capacității zilnice, fiind repartizate imediat fără a diminua limita instanței. A doua categorie este cea a cauzelor prioritare, precum ordinele de protecție. Acestea sunt luate în calcul pentru volumul total, dar trebuie repartizate imediat, chiar dacă acest lucru depășește limita zilnică. Dacă se întâmplă acest lucru, capacitatea de procesare pentru zilele următoare va fi redusă corespunzător.
Decizia de a introduce acest mecanism vine din cauza volumului masiv de dosare care afectează justiția românească. În ultimii ani, numărul de cauze noi a crescut cu peste 27% între 2020 și 2024, iar în România volumul de dosare este de trei până la patru ori mai mare decât media europeană. În același timp, numărul de judecători și de grefieri a rămas practic constant în ultimul deceniu, ceea ce pune presiune pe capacitatea de muncă a sistemului.
Implementarea acestui sistem de normare va fi una etapizată pentru a asigura predictibilitatea. În primul an, capacitatea de referință va fi de două ori mai mare decât media europeană: 576 de dosare pe an pentru un judecător de judecătorie, 384 pentru un tribunal și 238 pentru o curte de apel. În al doilea an, capacitatea va fi de 1,5 ori mai mare decât media europeană, iar începând cu anul al treilea, aceasta va ajunge la nivelul mediei europene.
Această schimbare intervine într-un context în care sistemul de justiție trebuie să gestioneze o presiune constantă a volumului de muncă. Datele arată că media europeană de dosare procesate de un judecător este semnificativ mai mică decât în România, în judecătorii de judecătorie fiind de doar 288 de dosare pe an, față de pragul de 576 stabilit inițial pentru România. Această diferență subliniază necesitatea unui mecanism care să limiteze numărul de cauze pentru a menține calitatea actului de justiție.