Sistemul de repartizare a dosarelor în instanțele din România suferă o schimbare majoră de la data de 15 septembrie. Judecătoriile, tribunalele și curțile de apel aplică un nou mecanism de normare a activității, care va limita numărul de cauze pe care un judecător le poate prelua. Această procedură este menită să adapteze volumul de muncă la capacitatea reală de soluționare a fiecărei instanțe, evitând astfel supraîncărcarea completelor de judecată.
Mecanismul de calcul al capacității zilnice va fi unul informatic, bazându-se pe numărul de judecători aflați efectiv în activitate și pe norma anuală stabilită. În primul an de aplicare, între 15 septembrie 2026 și 14 septembrie 2027, limitele vor fi duble față de nivelul de referință. Astfel, la judecătorii vor fi 576 de dosare pe an, la tribunale 384 de dosare, iar la curțile de apel capacitatea va fi de 238 de dosare per judecător.
Implementarea noului sistem de gestionare va fi una etapizată prin care se urmărește reducerea graduală a numărului de cauze. Între 15 septembrie 2027 și 14 septembrie 2028, capacitatea va reprezenta 150% din nivelul de referință. Ulterior, din 15 septembrie 2028, se va aplica norma integrală, care prevede 288 de dosare pe an pentru judecătorii, 192 pentru tribunale și 119 pentru curțile de apel. Dacă numărul de cauze depășește limita, acestea vor fi puse într-un Registru de gestionare a fluxului de cauze.
În cazul în care instanța depășește capacitatea zilnică, dosarele nu vor fi repartizate imediat, deși vor primi un număr de dosar în sistemul ECRIS. Totuși, există peste 300 de categorii de dosare care sunt considerate urgente și care vor fi repartizate imediat, indiferent de limita atinsă. Acestea includ domenii precum penal, civil, litigii de muncă, minori, familie, contencios administrativ sau insolvență. În situații excepționale, părțile pot cere prioritate, cererea fiind analizată de președintele instanței sau de președintele secției.
Decizia de a introduce acest sistem de normare a fost luată de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. CSM a subliniat că această măsură este necesară din cauza volumului ridicat de activitate și a deficitului de personal din instanțe. La nivel național, numărul de judecători lipsă a fost estimat la aproximativ 810 persoane, ceea ce a generat presiunea necesară pentru adoptarea acestui nou mod de gestionare a fluxului de dosare.
Această schimbare intervine într-un context în care sistemul judiciar românesc se confruntă cu o presiune constantă asupra resurselor umane. Deficitul de aproximativ 810 judecători a fost un factor determinant în decizia de a introduce un sistem care să prevină blocajele cauzate de volumul de muncă. Prin această normare, se încearcă o gestionare mai previzibilă a dosarelor, deși procesul de repartizare va deveni unul în doi pași distincti pentru a asigura funcționarea sistemului.