Sistemul judiciar din România introduce un mecanism de „normare” care va schimba modul în care dosarele sunt repartizate instanțelor. Această procedură, care începe pe 15 septembrie în toate judecătoriile, tribunalele și curțile de apel, stabilește un număr limitat de cauze pe care o instanță le poate prelua într-o zi. Scopul este corelarea volumului de dosare cu capacitatea de procesare, astfel încât cauzele care depășesc acest prag să fie păstrate în așteptare și repartizate ulterior.
Funcționarea acestui sistem se bazează pe un calcul strict al capacității de lucru. De exemplu, o judecătorie cu patru judecători va avea, în primul an, o capacitate de 576 de dosare pe an pentru fiecare judecător, ceea ce înseamnă 2.304 dosare pentru întreaga instanță. La nivel zilnic, acest lucru înseamnă aproximativ 6,31 dosare. Dacă într-o zi sunt înregistrate mai multe cauze decât capacitatea disponibilă, restul dosarelor nu sunt respinse, ci rămân în așteptare pentru a fi preluate în zilele următoare.
Există însă categorii de cauze care sunt tratate diferit față de restul dosarelor obișnuite. În încuinvițiile de executare silită, acestea nu sunt luate în calcul la stabilirea capacității zilnice și sunt repartizate fără a diminua numărul de dosare disponibile. Pe de altă parte, cauzele prioritare, precum ordinele de protecție, trebuie repartizate imediat. Chiar dacă aceste cauze depășesc limita zilnică stabilită, ele sunt procesate imediat, însă acest lucru va reduce capacitatea disponibilă pentru dosarele obișnuite în zilele următoare.
Cifrele de referință pentru acest mecanism au fost stabilite pe baza datelor de la Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ). În primul an de aplicare, capacitatea va fi dublul mediei europene, fiind vorba de 576 de dosare pe an pentru un judecător de judecătorie, 384 pentru un judecător de tribunal și 238 pentru un judecător de curte de apel. În al doilea an, capacitatea va fi de 1,5 ori mai mare decât media europeană, iar din anul al treilea, aceasta va ajunge la nivelul mediei europene.
Decizia de a introduce acest mecanism vine din cauza volumului masiv de cauze care afectează sistemul de justiție. În România, numărul dosarelor noi-intrate a crescut cu peste 27% între 2020 și 2024, iar volumul este de trei până la patru ori mai mare decât media europeană. În timp ce numărul de dosare a crescut semnificativ, schemele de judecători și grefieri au rămas, în linii mari, la același nivel în ultimii zece ani, ceea ce pune presiune pe capacitatea fizică de muncă a sistemului.
Această reformă intervine într-un context în care sistemul de justiție este monitorizat constant pentru eficiența sa. Recent, atenția publică a fost atrasă de cazuri de amânare a pronunțării în sute de dosare, un fenomen care pune sub semnul întrebării viteza proceselor. Implementarea etapizată a normării urmărește să asigure o perioare de tranziție și predictibilitate, încercând să mențină un standard de calitate a actului de justiție în fața unui volum tot mai mare de cauze.