Tribunalul Ilfov a decis eliberarea lui Omar Hayssam la data de 11 septembrie, o zi marcată de comemorarea victimelor atentatelor teroriste din America. Omar Hayssam a fost anterior condamnat în România la 24 de ani de închisoare, o pedeapsă rezultată din contopirea mai multor dosare penale. Printre acestea se numără și dosarul răpirii celor trei jurnaliști, Marie-Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian, în Irak, în anul 2005.
Omar Hayssam a executat în total 13 ani din pedeapsa sa, invocând în repetate rânduri starea sa de sănătate precară. În anul 2006, înainte de momentul în care a fugit din țară, acesta a susținut că suferă de un cancer în ultima fază, prezentându-se într-o stare de slăbiciune în fața jandarmilor. Deși Judecătoria Sector 4 i-a respins cererea de eliberare condiționată în luna iulie, Tribunalul Ilfov a emis o decizie diferită după două luni.
Decizia de eliberare a lui Omar Hayssam este văzută ca un semnal de vulnerabilitate și lipsă de funcționalitate a sistemului judiciar românesc. În timp ce în marile dosare se înregistrează tot mai multe achitări, acest caz sugerează o revenire la un regim de justiție permisiv. Această evoluție pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a gestiona infractorii care dețin resurse financiare și influență, în contextul în care sistemul pare să devină tot mai fragil.
Procesul de aducere în țară a lui Omar Hayssam a necesitat resurse semnificative din partea statului român. În anul 2013, autoritățile au investit eforturi și resurse importante pentru a-l aduce în România pe acesta și pe complicele său, Mohamed Munaf. După eliberarea actuală, se estimează că peste 30 de zile, Omar Hayssam va fi trimis în țara de origine, deoarece statul român i-a retras deja cetățenia.
Sistemul judiciar este criticat pentru că pare să favorizeze persoanele cu influență, în timp ce deciziile politice sunt uneori suspendate rapid de instanțe. În timp ce resursele statului sunt consumate pentru capturarea infractorilor, aceștia par să găsească portițe de scăpare chiar și din penitenciare. Această situație ridică semne de întrebare privind fiabilitatea instituțiilor românești în fața partenerilor strategici internaționali, în special în contextul securității globale.
Istoria justiției românești este marcată de perioade de reformă, însă cazurile recente de achitări sau eliberări rapide sugerează o instabilitate a sistemului. În deceniul trecut, evenimente precum fuga lui Omar Hayssam în 2006 au demonstrat dificultatea de a controla figuri cu influență mare. Această evoluție a deciziilor judecătorești reflectă o tensiune constantă între nevoia de aplicare a legii și presiunea politică sau financiară asupra magistraților.