Înalta Curte de Casație și Justiție a decis joi respingerea cererii de contestare a procedurii de numire a Liei Savonea la șefia instanței supreme. Procesul a fost inițiat de comunitatea Declic, care a contestat procedura de la CSM prin care Lia Savonea a devenit președintele instanței, argumentând că organizarea concursului a avut loc înainte de termenul legal. Decizia judecătorilor supremi pune capăt disputelor juridice legate de acest caz specific.
În cadrul hotărârii, judecătorii au invocat excepția lipsei de interes, o decizie care a fost interpretată de cei care au depus cererea drept un refuz de a analiza fondul problemei. Această soluție juridică a dus la respingerea, ca fiind inadmisibilă, și a solicitării de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene. De asemenea, cererea de trimitere a unei excepții de neconstituționalitate către Curtea Constituțională a României a fost tot respinsă de instanță.
Roxana Pencea - Brădățan, coordonatoare de campanii la Declic, a descris decizia ca fiind un semnal dezastruos pentru cetățeni și o zi neagră pentru justiția din România. Ea a subliniat că este absurd să se spună celor 70.000 de semnatari ai petiției „Nu mai promovați judecători toxici!” că nu au interes în o justiție transparentă. Conform acesteia, magistrații au utilizat o excepție procedurală pentru a evita abordarea unui caz incomod.
Dosarul a fost transferat timp de un an între diverse instanțe, inclusiv la Cluj și Alba Iulia, înainte de a fi soluționat de Înalta Curte de Casație și Justiție. Avocații Declic au argumentat că procedura de numire a conducerii Curții Supreme depășește sfera carierei magistraților, vizând direct independența justiției. Această problemă este considerată un drept de interes public general, care ar trebui să permită intervenția societății civile.
Roxana Mândruțiu, avocata Asociației Declic, a explicat că sesizarea CJUE și a CCR erau necesare pentru a clarifica dacă numirea la vârful instanței este o chestiune internă sau o garanție constituțională. Ea a indicat faptul că este probabil ca Asociația să sesizeze Comisia Europeană pentru activarea articolului 258 TFUE. Demersul juridic împotriva CSM a început în vara anului 2025, fiind susținut de peste 70.000 de persoane.
Această decize de la Înalta Curte de Casație și Justiție vine într-un context în care alte subiecte de actualitate au ocupat spațiul public, precum evenimente de gimnastică sau dezvăluiri culturale. Totuși, decizia privind procedura de numire a președintelui ICCJ rămâne un punct de conflict juridic major între societatea civilă și structurile de decizie ale sistemului de justiție din România.