Generalul în rezervă Florin Mihalache, care a ocupat funcția de adjunct al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale, a fost achitat definitiv de Curtea de Apel București. Această decizie anulează sentința Tribunalului București, care îl condamnase anterior pe acesta la o pedeapsă de 3 ani și 8 luni de închisoare cu executare. Acuzațiile care îi erau aduse vizați traficului de influență, spălării banilor și falsului în înscrisuri sub semnătură privată au fost respinse de instanță.
În cadrul procesului de apel, judecătoarele Elena Raluca Isepciuc și Virginia Opăriuc au stabilit că nu există probe suficiente pentru a demonstra faptele de trafic de influență. Instanța a menționat că, în ceea ce privește spălarea banilor, fapta chiar nu a fost dovedită, iar pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, probele au fost insuficiente. Prin urmare, Curtea de Apel a desființat decizia de la fond, considerând că acuzațiile nu sunt susținute de elemente juridice certe.
Procesul a fost marcat de o controversă privind audierea martorei denunțătoare, Nicoleta Elena Diaconescu, care a fost citată de Curtea de Apel de cel puțin șapte ori. Din cauza neprezentării la instanță, martora a fost amendată cu suma de 5.000 de lei, înainte de a fi audiată efectiv la data de 11 martie. În același timp, Curtea a refuzat cererea lui Mihalache de a-l audia pe fostul primar Marian Vanghelie, argumentând că acesta fusese deja audiat în etapa de fond.
Cazul a vizat o presupusă solicitare făcută de general în decembrie 2021, când acesta ar fi cerut un autoturism Audi Q7 S line, negru, fabricat în 2021, cu aproximativ 1.500 de kilometri. Valoarea mașinii era de circa 75.000 de euro, iar scopul ar fi fost intervenția lui Mihalache față de Marian Vanghelie pentru recuperarea unei datorii de 1,5 milioane de euro. Tribunalul de fond a susținut anterior că generalul ar fi falsificat un contract de împrumut pentru a justifica primirea banilor.
Acest dosar a pus sub semnul întrebării modul în care influența în cadrul unor instituții de securitate poate fi utilizată în scopuri financiare. Ancheta a vizat nu doar tranzacții suspecte, ci și modul în care ar fi fost construită o presiune asupra unor entități economice pentru a debloca sume considerabile. Decizia finală a Curții de Apel pune un punct final pe o perioadă de incertitudine juridică legată de comportamentul fostului adjunct al directorului STS.
În contextul acestui dosar, sistemul de justiție a fost pus la încercare prin complexitatea probelor legate de spălarea banilor și fals în înscrisuri. Aceste tipuri de infracțiuni sunt adesea monitorizate strict de către autorități, având un impact direct asupra integrității instituțiilor de stat. În România, astfel de cazuri de trafic de influență și spălare de bani sunt tratate cu o atenție sporită de către instanțele de judecată, având în vedere impactul lor asupra stabilității administrative.