Sari la conținut
Ultima oră Discurs dur împotriva demolării Cazarmei 90 din Sibiu: Un contraexemplu de urbanism care nu trebuie repetat
Cuvântul Liber
Justiție

Dosarul „10 august” s-ar putea prescrie în 2026. Cum ar putea scăpa inculpații de condamnări

Faptele legate de violențele din august 2018 ar putea fi deja prescrise la data de 10 august 2026, conform unor surse avizate.

3 min citire
Dosarul „10 august” s-ar putea prescrie în 2026. Cum ar putea scăpa inculpații de condamnări
Foto: Gândul

Dosarul care vizează evenimentele violente de la 10 august 2018 ar putea ajunge la termenul de prescripție chiar în luna august a anului 2026. Această posibilitate este susținută de surse avizate din sfera dreptului penal, care indică faptul că anumite măsuri luate în timpul pandemiei nu ar produce efecte juridice. Din cauza deciziei CCR 152 din 6 mai 2020, prelungirile de termene prin decret prezidențial ar putea fi invalidate, afectând parcursul procesului penal.

Problema juridică principală vizează decizia Curții Constituționale a României, care a stabilit că suspendarea drepturilor prin decret în timpul pandemiei contravine Constituției. Conform articolului 53 din Legea fundamentală, orice restrângere a drepturilor sau libertăților poate fi dispusă doar prin lege și trebuie să fie proporțională. Deoarece evenimentele date au avut loc în 2018, se aplică principiul legii penale mai favorabile, ceea ce înseamnă că modificările ulterioare nu pot afecta situația de atunci.

Termenul de prescripție pentru faptele cercetate, care includ abuzul în serviciu, este de opt ani. Având în vedere că faptele au fost comise în 2018, data de 10 august 2026 ar marca scurgerea acestor opt ani. În acest scenariu, completul de judecată de la Curtea Militară de Apel ar putea decide încetarea procesului penal împotriva inculpaților. În acest caz, aceștia ar putea solicita readministrarea probelor în scopul unei eventuale achieri.

Procurorii susțin că intervenția forțelor de ordine în Piața Victoriei a fost nelegală și nejustificată. Aceștia au acuzat utilizarea dispozitivelor de dotare, precum bastoanele de cauciuc, scuturile sau spray-urile, ca fiind un tratament inuman și degradant. În dosar sunt implicați foști șefi ai Jandarmeriei, printre care colonelul Laurențiu Cazan, Gheorghe Cucoș și Ionuț Sindile, acuzați că au ordonat intervenția în forță împotriva a aproximativ 30.000 de persoane.

În primă instanță, judecătorul Nicolae George Octavian de la Tribunalul Militar București a dispus achitarea foștilor șefi ai Jandarmeriei, argumentând că fapta nu este prevăzută de legea penală. Această decizie a fost atacată de Parchetul Militar, în timp ce peste o sută de persoane vătămate au depus apel. Procesul se află în etapa de apel la Curtea Militară de Apel București, după ce în august 2023 procurorii au trimis în judecată persoanele implicate.

Evenimentele de la 10 august 2018 rămân un subiect de controversă juridică și socială, fiind marcate de o reprimire dură a manifestanților. În contextul de evenimente de acest tip, discuțiile despre aplicarea legilor și a deciziilor CCR rămân relevante pentru stabilitatea proceselor penale. Faptele care au dus la intervenția în forță în Piața Victoriei au generat numeroase plângeri și acțiuni în instanță din partea celor vătămați.

Surse

Sursa: Gândul

Tot în Justiție