Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că ar putea depune o plângere penală pentru abuz în serviciu împotriva Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Această decizie vine după ce instituția nu a oferit un răspuns la o sesizare depusă în iunie 2024. Sesizarea a vizat declarațiile arhiepiscopului Teodosie, care susținea că o femeie abuzată psihologic de soț trebuie să-și ducă crucea și să nu divorțeze.
Diana Buzoianu a criticat dur lipsa de reacție a CNCD, afirmând că de aproximativ doi ani așteaptă o pronunțare oficială. Ea subliniază că o declarație care normalizează abuzul asupra femeilor nu ar trebui să rămână fără nicio consecință din partea statului. Ministrul a declarat că întârzierea instituțiilor transmite un mesaj periculos, sugerând că, în mod indirect, statul se află de partea celor care exercită abuzul asupra femeilor.
În plus, evenimentul nu este singurul de acest fel în care ministrul a recurs la sesizarea CNCD. Diana Buzoianu a raportat anterior și despre comportamentul lui Marian Artimon, liderul sindical de la Metrorex și consilier general PSD. Acesta ar fi declarat într-o conferință de presă că există prea multe femei care conduc și iau decizii, o afirmație care a fost considerată misogină de către ministru.
Ministrul a subliniat că problema cu Marian Artimon nu este doar misoginia personală, ci faptul că acesta ia decizii care afectează sute de mii de femei din București. Ea a criticat și lipsa de reacție a PSD, menționând că un partid social-democrat ar trebui să protejeze drepturile femeilor. Diana Buzoianu a solicitat clarificări privind stadiul analizei sesizărilor și a întrebat de ce durează atât de mult procesul de examinare.
În contextul în care drepturile fundamentale sunt puse în discuție, Diana Buzoianu a cerut o abordare bazată pe legislația în vigoare. Ea a menționat că mii de femei din România trăiesc în realitatea violenței domestice, iar tăcerea instituțiilor poate avea consecințe grave. Întrebările sale vizează dacă sesizarea din 2024 a fost analizată și de ce nu a fost emisă o decizie oficială până în acest moment.
În România, dezbaterile privind drepturile femeilor și combaterea discriminării sunt adesea marcate de controverse legate de rolul instituțiilor de control. Deși există mecanisme precum CNCD pentru a monitoriza comportamentele discriminatorii, viteza de reacție a autorităților rămâne un subiect de discuție constantă în spațiul public. Această situație evidențiază dificultatea de a implementa standarde de protecție rapidă în cazurile care implică abuzul sau stereotipurile de gen.