Tribunalul Arad a emis o decizie prin care obligă Curtea de Apel București să modifice denumirea unei săli de judecată din cadrul Palatului de Justiție. Aceasta este sala E 68, care poartă în prezent numele Istrate Micescu. Decizia vine în urma unei solicitări depuse de Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului din Arad, în contextul aplicării prevederilor Legii Vexler.
Instanța a admis cererea de schimbare a numelui sălii Istrate Micescu, locația unde s-a desfășurat în decembrie 2025 o conferință de presă. Această conferință a fost marcată de un incident în care vicepreședintele Curții, judecătoarea Ionela Tudor, a comunicat președintelui instanței un mesaj de pe telefon, după ce s-a auzit replica „Mă sună Lia”. Istrate Micescu a fost avocat și Ministru al Afacerilor Externe, fiind cunoscut pentru pozițiile sale antisemite și participarea la publicații precum Porunca Vremii.
Pe lângă cazul sălii de judecată, Tribunalul Arad a luat măsuri și în alte două cazuri de schimbare a denumirilor sau îndepărtare a monumentelor. În Odorheiu Secuiesc, s-a decis demontarea bustului lui Albert Wass, un personaj considerat criminal de război. În comuna Vladimirescu, instanța a obligat Consiliul Local să schimbe numele străzii „Nicolae Paulescu”, un antisemit care a scris despre „degenerarea rasei jidănești”. Aceste decizii se bazează pe interdicția de a menține în spațiul public figuri cu antecedente fasciste sau xenofobe.
Asociația a urmărit și situația unui bust al lui Octavian Goga în Iași, însă procesul a pierdut obiectul după ce Primăria Iași a mutat monumentul într-un depozit. Avocatul Bogdan Ionescu, președintele Asociației, a menționat că nu va comenta deciziile până la intrarea în puterea a de fapt. În cazul lui Albert Wass, deși primarul din Odorheiu Secuiesc a susținut că este vorba despre un personaj generic, „un secui rătăcitor”, instanța a validat cererea de îndepărtare a bustului.
Procesele vizează aplicarea Legii Vexler, care interzice expunerea unor statui sau plăci comemorative ale unor persoane care au făcut parte din conducerea organizațiilor legionare sau rasiste. În cazul lui Istrate Micescu, acesta a fost implicat în Asociația Avocaților Români Creștini și a susținut în publicații idei despre „primejdia jidanească”. Această lege reglementează strict prezența în locuri publice a unor figuri istorice asociate cu mișcări xenofobe sau cu discursul antisemit.
Aceste decizii juridice privind eliminarea simbolurilor asociate cu antisemitismul se încadrează într-un context mai larg de gestionare a patrimoniului istoric și al spațiului public. În perioada recentă, tensiunile politice și sociale au fost vizibile și în alte regiuni, precum în cazul tensiunilor din Kosovo după condamnarea lui Hashim Thaci la Haga, reflectând dificultatea gestionării moștenirii istorice în spațiul public european.