Cristina Trăilă, fostul secretar general adjunct al Guvernului, s-a prezentat miercuri dimineață la sediul Direcției Naționale Anticorupție din Iași. Această deplasare a avut loc în contextul investigației în care este cercetat și omul de afaceri Fănel Bogos. La sosirea la sediul DNA, aceasta a subliniat faptul că prezența sa nu a fost impusă de o citație oficială, ci a fost o decizie personală pentru a oferi explicații.
Fostul secretar de stat a insistat pe faptul că a solicitat singură audierea, fără a fi chemată de către procurori. „Nu m-au chemat, eu am solicitat să vin la audieri”, a declarat Cristina Trăilă în fața presei. Aceasta a menționat că urmează să depună declarații în fața anchetatorilor și că va reveni ulterior cu informații suplimentare, promițând că va comunica detalii după ce va finaliza procesul de audiere.
Ancheta de la DNA vizează acuzații de complicitate la folosirea influenței sau autorității în scopul obținerii de foloase necuvenite. În perioada 3-4 noiembrie 2025, Cristina Trăilă ar fi sprijinit demersurile lui Mihai Barbu, fost lider PNL Vaslui, pentru a exercita o influență asupra conducerii ANSVSA. Scopul ar fi fost schimbarea directorului DSVSA Vaslui cu o persoană agreată de Fănel Bogos, administrator al unei companii din creșterea păsărilor.
Intervenția presupusă urmărea obținerea unor beneficii pentru omul de afaceri, inclusiv reducerea controalelor sanitar-veterinare la ferme și aprobarea unui dosar de despăgubire de aproximativ 3 milioane de euro. În urma deschiderii anchetei, Cristina Trăilă și-a anunțat demisia din funcția de secretar general adjunct al Guvernului. În acest dosar este menționat și Ilie Bolojan, care a confirmat o întâlnire cu Fănel Bogos, susținând că aceasta a fost una administrativă.
Ilie Bolojan a declarat că nu vede motive pentru a fi audiat și că nu a fost chemat la DNA, susținând că procedurile sale au fost corecte. În dosar, acuzațiile privind influența asupra instituțiilor de control sunt centrale pentru determinarea beneficiilor economice de ordin de milioane de euro. Această anchetă pune sub semnul întrebării modul în care deciziile administrative pot fi influențate în scopul unor interese private de afaceri.
Cazul se înscrie într-un context de investigații asupra modului în care funcționarii publici și liderii politici interacționează cu sectorul de afaceri. În perioada recentă, subiectele legate de gestionarea resurselor publice și de influența asupra sectorului agricol și de control au fost în prim-plan. Aceste investigații urmăresc să clarifice dacă deciziile administrative sunt luate pe criterii profesionale sau sub presiunea unor interese externe de tip lobby.