Cristina Trăilă, fost secretar general adjunct al Guvernului, a ajuns miercuri, 16 septembrie, la sediul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) Iași. Ea a declarat că nu a fost convocată de către procurori, ci a solicitat ea însăși audierea pentru a lămuriți situația în care este implicată. Această mișcare vine în contextul unei anchete pentru complicitate la folosirea influenței în scopul obținerii de bani, legată de o întâlnire cu un om de afaceri.
Procurorii DNA au dispus urmărirea penală față de Cristina Trăilă la sfârșitul lunii august, sub acuzația de complicitate la folosirea influenței ori autorității. Aceasta ar fi sprijinit demersurile lui Mihai Barbu pentru exercitarea unei influențe asupra președintelui ANSVSA. Scopul ar fi fost înlocuirea directorului DSVSA Vaslui cu o persoană agreată de Fănel Bogos, administrator al unei societăți din domeniul creșterii păsărilor.
Conform anchetei, scopul urmărit de către părțile implicate ar fi fost obținerea unor foloase necuvenite pentru Fănel Bogos și societatea sa. Acestea ar fi vizat, printre altele, aprobarea unui dosar de despăgubire de aproximativ trei milioane de euro. De asemenea, se urmărea diminuarea sau chiar încetarea controlelor sanitar-veterinare efectuate la fermele societății deținute de acesta.
În acest caz, premierul interimar Ilie Bolojan a susținut că a procedat corect în urma întâlnirii cu Fănel Bogos. El a explicat faptul că întâlnirile cu reprezentanți ai diversorilor oameni sunt frecvente în funcția publică. Ilie Bolojan a menționat că nu a fost chemat la DNA și că nu consideră că a existat orice problemă de natură financiară în urma discuției purtate.
Cristina Trăilă și-a anunțat demisia din funcția de la Guvern în urma acestor evenimente. Ea a subliniat că a venit la sediul DNA pentru a depune declarația sa și că va comunica detalii suplimentare după finalizarea procesului de audiere. Această investigație pune sub semnul întrebării modul în care se exercită influența asupra instituțiilor de control în sectorul agroalimentar.
Contextul juridic al acestor acuzații se înscrie într-un climat de monitorizare atentă a relațiilor dintre puterea politică și grupările de afaceri. În perioada actuală, subiectele legate de integritatea instituțiilor și de modul în care deciziile administrative sunt influențate rămân puncte critice de dezbatere publică. Anchetele DNA vizează adesea mecanismele prin care se încearcă obținerea de beneficii financiare sau de scutiri de control prin intermediul funcțiilor de stat.