Înalta Curte de Casație și Justiție ar putea pronunța joi soluția definitivă într-un proces de o importanță majoră, desfășurat împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor. Disputa vizează plata unor drepturi salariale restante, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești, sumele fiind estimate la aproximativ 5 miliarde de lei. Procesul a ajuns în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis acțiunea instanței supreme, obligând Guvernul să plătească aceste drepturi, inclusiv prin rectificare bugetară.
În cadrul cererii de chemare în judecată, semnată de președintele instanței, Lia Savonea, Înalta Curte susține că neplata sumelor afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Instanța acuză Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instanțelor. În acest context, Curtea de Apel București a stabilit că decizia trebuie pusă în executare în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive, prevăzând penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie.
Guvernul a încercat să blocheze procesul prin diverse mecanisme juridice. Reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru o întrebare preliminară, cerând suspendarea procesului până la un răspuns. De asemenea, s-a solicitat sesizarea Curții Constituționale pentru a verifica dacă o instanță poate impune alocări bugetare suplimentare. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că instanța s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară, depășind competența atribuită constituțional conform Legii 500 din 2002.
Conflictul salarial a luat amplu după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, aplicabilă retroactiv începând cu anul 2018. Proiectul de buget transmis Parlamentului în martie prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, o creștere de circa 50% față de anul precedent. Totuși, Guvernul a decis amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei promovat de PSD.
Această situație reflectă o tensiune profundă între puterea judecătorească și cea executivă în ceea ce privește gestionarea fondurilor publice. În timp ce magistrații reclamă încălcarea drepturilor salariale, Guvernul susține că elaborarea proiectului de buget și rectificările bugetare reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative. Rezultatul de astăzi va determina dacă instanțele pot impune decizii de alocare a banilor publici sau dacă limitele de competență rămân strict în sfera Guvernului.
Disputa privind drepturile salariale ale magistraților se înscrie într-un context de gestionare a bugetelor de stat și a deciziilor judecătorești cu caracter retroactiv. În timp ce instanțele urmăresc respectarea titlurilor executorii și a dreptului de proprietate, autoritățile de la Guvern pun accent pe suveranitatea procesului de rectificare bugetară. Rezolvarea acestui caz este esențială pentru clarificarea raportului de forță dintre puterea executivă și cea judecătorească în România.