Secția pentru judecători a decis, în cadrul unei ședințe desfășurate joi, să admită cererea de apărare a independenței profesionale formulată de trei judecători din cadrul Înaltei Curții de Casație și Justiție. Aceștia, Violeta Chiriac, Mădălina Elena Vladu Crevon și Emilian Meiu, sunt implicați în soluționarea unei cauze privind plata unor drepturi salariale restante către magistrați. Decizia vine în contextul unui conflict juridic de natură constituțională ridicat de Guvernul României.
CSM a analizat argumentele prezentate de Executiv, care au fost utilizate și ca temei pentru sesizarea Curții Constituționale. Obiectul dosarului este strâns legat de procesul aflat pe rolul ÎCCJ, unde argumentele Guvernului sunt similare celor invocate în instanță. Secția pentru judecători a emis o notă prin care a subliniat că situația actuală constituie o imixtiune fără precedent în actul de justiție al unei instanțe de rang suprem.
Conform comunicatului, această abordare a autorităților creează o presiune publică asupra celor trei judecători responsabili de soluționarea cauzei. CSM a evidențiat că astfel de acțiuni sunt incompatibile cu garanțiile de independență care guvernează statul de drept. Există riscul ca soluția juridică să nu mai fie pronunțată strict în acord cu legea, ci sub influența intereselor unei părți în proces, în acest caz, Guvernul României.
Conflictul a fost evidențat și de premierul interimar Ilie Bolojan, care a susținut că instanța s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară. Guvernul consideră că ÎCCJ depășește sfera de competență prin decizia de a impune alocări pentru restanțele salariale din sistemul judiciar. Această situație este văzută ca o ingerință directă în gestionarea finanțelor publice, atribuție care aparține exclusiv executivului și legislativului.
În acest proces, ÎCCJ a solicitat Guvernului plata a 4,8 miliarde lei pentru restanțe salariale, la care se adaugă penalități de 1% pe zi. Această sumă suplimentară ar putea ajunge la aproximativ 9 milioane de euro în fiecare zi de întârziere. În prezent, procesul privind plata acestor drepturi salariale a ajuns la a șasea amânare, urmând ca Înalta Curte să pronunțe o soluție definitivă abia pe data de 8 octombrie.
Această dispută juridică reflectă tensiunea dintre puterea judecătorească și cea executivă în ceea ce privește controlul bugetar. În România, gestionarea fondurilor publice și rectificările bugetare sunt reglementate prin lege, însă interpretarea acestor limite de către instanțe poate genera blocaje în procesul de administrare a statului. Tensiunea dintre Guvern și magistrați privind plata restanțelor salariale rămâne un subiect de dezbatere privind limitele de competență instituțională.