Victor Alistar, purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, a lansat o acuzație gravă privind încercările de a controla sistemul judiciar din România. Acesta a declarat că s-a manifestat o presiune fără precedent, caracterizată printr-o dorință de a acapara puterea judecătorească. Conform declarațiilor sale, aceste acțiuni au urmat pe două planuri principale: prin dezinformări și prin manipularea procedurilor judiciare, pentru a afecta funcționarea justiției în țară.
Un aspect central al acestor presiuni vizează subiectul prescripției răspunderii penale. Victor Alistar a subliniat că responsabilitatea pentru situația actuală aparține Parlamentului, care a demonstrat o pasivitate culpabilă. Deși Curtea Constituțională a dispus că anumite norme sunt neconstituționale și trebuie rectificate, Parlamentul nu a luat niciun pas în decursul a patru ani. Această lipsă de acțiuni a dus la scoaterea normelor penale din vigoare, conform deciziilor Curții.
Atacurile politice au vizat o gamă largă de instituții din sistemul de justiție, nu doar una singură. Victor Alistar a menționat că țintele au fost Înalta Curte, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul General, DNA și Curtea de Apel București. Aceste entități, care interacționează direct cu politicienii, au fost supuse unor campanii orchestrate pentru a le submina autoritatea și pentru a influența procesele de decizie din cadrul sistemului.
În acest context, reprezentantul ÎCCJ a indicat că materialele media au fost utilizate pentru a susține mesajele politice. Acesta a menționat în mod specific aripa Bolojan din PNL și USR, acuzând că aceste grupări au atacat direct liderii și autoritățile din justiție. Scopul final al acestor acțiuni ar fi fost modificarea completă a legilor, precum și schimbarea conducerilor și a competențelor instituțiilor judiciare implicate.
Justiția a devenit ținta acestor atacuri deoarece a refuzat să cedeze în fața ingerinței politice. Victor Alistar a explicat faptul că, atunci când cineva împiedică acapararea unor instituții care nu aparțin în regim constituțional, atacul se îndreaptă asupra lor. Instituții precum Consiliul Superior al Magistraturii sau principalele curți de apel au fost vizate pentru că au apărat independența și nu au acceptat să predea cheile justiției.
Contextul politicii de justiție în România este marcat de o tensiune constantă între puterea legislativă și cea judecătorească. Disputele privind aplicarea normelor de prescripție penală și deciziile Curții Constituționale reprezintă puncte de conflict frecvente. Acestea afectează modul în care legislația este implementată și de ce instituțiile precum Parchetul General sau DNA sunt adesea în centrul unor dezbateri despre independența lor față de deciziile politice.