Înalta Curte de Casație și Justiție a decis amânarea pronunțării verdictului într-un proces de o importanță majoră care implică Guvernul și Ministerul Finanțelor. Disputa vizează plata restanțelor salariale către magistrați, un dosar care are o miză financiară estimată la aproximativ 5 miliarde de lei. Noua dată pentru pronunțarea definitivă a fost stabilită pentru 8 octombrie, marcând astfel a șasea oară când instanța amână soluționarea acestui conflict juridic și financiar.
Acțiunea a fost inițiată după ce Curtea de Apel București a admis cererea Înaltei Curți și a impus obligația Guvernului și a Ministerului Finanțelor de a achita drepturile salariale restante. Această decizie prevede că plata trebuie efectuată prin rectificare bugetară, iar executarea trebuie pusă în aplicare în zece zile de la data la care hotărârea devine definitivă. În caz de întârziere, sunt prevăzute penalități de 1% și o amendă zilnică de 20% din salariul minim brut.
Pe data de 8 octombrie, judecătorii vor trebui să ia o decizie și în privința cererilor depuse de Guvern. Acestea vizează sesizarea Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, în încercarea de a opri implementarea deciziei. Guvernul susține că instanța de judecată a depășit competența sa, intervenind în procese care țin de gestionarea finanțelor publice și de elaborarea bugetului de stat.
Premierul interimar Ilie Bolojan a explicat necesitatea demersului Guvernului, susținând că instanța s-a substituit puterilor executive și legislative. Conform declarațiilor sale, elaborarea proiectului de buget și rectificările bugetare sunt atribute exclusive ale puterii executive și legislative. Ilie Bolojan a subliniat că judecătorii trebuie să interpreteze legile, nu să gestioneze fondurile publice, conform Legii 500 din 2002 și Codului administrativ.
Originea acestor restanțe salariale este legată de majorări salariale stabilite retroactiv. În anul 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis o creștere de 25% a salariilor pentru judecători și procurori, cu aplicare începând cu anul 2018. Această decizie a generat necesitatea unor plăți suplimentare pentru perioada respectivă, fapt care a dus la conflictul juridic actual cu autoritățile de la Ministerul Finanțelor.
Această dispută juridică se înscrie într-un context de tensiuni privind gestionarea resurselor publice și a competențelor instituționale. Deciziile privind rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă sunt subiecte sensibile, fiind reglementate strict de legislația financiară. Tensiunea dintre puterea judecătorească și cea executivă privind interpretarea legilor de finanțe publice este un element recurent în administrația de stat.