Traian Băsescu a oferit detalii despre procesul de numire a lui Lucian Pahonțu în conducerea Serviciului de Protecție și Pază (SPP) în anul 2004. Fostul președinte a explicat că alegerea acestuia a fost determinată de o propunere primită de la Ministerul de Interne, nu de o investigație proprie asupra trecutului său. Această declarație vine în contextul unor anchete jurnalistice care au scos în evidență prezența lui Pahonțu în Securitate și rolul său în timpul Revoluției.
În cadrul unui interviu, Traian Băsescu a precizat că obiectivul său principal la venirea la Cotroceni a fost schimbarea tuturor șefilor serviciilor de securitate moșteniți de la administrația lui Ion Iliescu. El a subliniat că a dorit să înlocuiască structurile de putere existente, inclusiv pe Naghi, pentru a nu rămâne sub controlul vechilor sisteme. Pentru a găsi un nou lider pentru SPP, a acceptat o fișă de recomandare de la Ministerul de Interne, bazându-se pe o cunoaștere prealabilă a candidatului.
Fostul președinte a explicat că îl cunoștea pe Lucian Pahonțu de când acesta conducea o brigadă de intervenție a Jandarmeriei. În acea perioadă, Traian Băsescu a colaborat cu Jandarmeria în campaniile de dărâmare a chioșcurilor din Capitală, experiență care i-a oferit încredere în capacitatea de intervenție a acestuia. El a susținut că, la momentul numirii în 2004, informațiile de care dispunea erau limitate și nu includeau legătura de origine cu Securitatea.
Traian Băsescu a declarat că nu a verificat personal dosarul lui Pahonțu înainte de numire, bazându-se pe faptul că acesta figura la Ministerul de Interne. El a menționat că știa că, în timpul Revoluției, Securitatea nu a tras, spre deosebire de Armată. Fostul președinte a insistat că își asumă decizia de a-l numi pe Pahonțu, în ciuda faptului că astăzi pot exista informații noi despre trecutul acestuia, subliniind că a dorit să fie un șef de stat controlabil.
În procesul de reformă a structurilor de stat, Traian Băsescu a pus accent pe controlul serviciilor secrete. El a menționat că, în februarie 2004, a dispus transferul arhivelor Securității, iar în decembrie 2006 a prezentat raportul de condamnare a crimelor comunismului. Aceste acțiuni au fost menite să demonstreze că nu este un „moștenitor al domnului Iliescu”, ci un lider care poate analiza și desecretiza resursele sistemului de la care a preluat puterea.
Schimbările de personal în serviciile de informații și de protecție sunt adesea subiecte de dezbatere politică intensă în România, fiind legate de modul în care puterea este transferată între administrații. În România, numirea șefilor serviciilor de informații precum SRI sau SPP implică procese complexe de verificare, însă contextul politic poate influența rapiditatea și direcția acestor decizii de numire la nivel de stat.