România a fost inclusă în lista statelor membre ale Uniunii Europene care sunt estimate că vor risca să se confrunte cu o presiune migratorie în anul 2027. Această clasificare a fost stabilită în cadrul celei mai recente evaluări realizate de Comisia Europeană, care face parte din al doilea ciclu anual de gestionare a migrației lansat la începutul lunii noiembrie. Raportul vizează determinarea țărilor care ar putea avea nevoie de asistență suplimentară pentru gestionarea sosirilor de migranți și a cererilor de azil.
În cadrul acestei evaluări, Comisia Europeană a organizat statele membre în trei categorii distincte, în funcție de situația migratorie actuală. România a fost plasată în a doua categorie, cea a statelor considerate în risc de presiune migratorie, alături de alte 14 țări, precum Belgia, Germania, Franța sau Polonia. Această poziționare înseamnă că țara va avea acces prioritar la mecanismul permanent de sprijin al UE pentru migrație, deși în acest moment nu beneficiază efectiv de asistență.
Mecanismul de sprijin poate oferi statelor membre asistență tehnică și operațională, precum și alte forme de ajutor pentru gestionarea situațiilor de migrație. Comisia Europeană va monitoriza constant evoluția acestor procese și are capacitatea de a reevalua rapid încadrarea unei țări în anumite categorii dacă presiunile migratorii se intensifică. Totuși, România nu face parte din grupul celor patru state care beneficiază de Rezerva de solidaritate, categorie ocupată de Grecia, Spania, Italia și Cipru.
Evaluarea indică faptul că România se confruntă cu dificultăți crescute în ceea ce privește capacitatea de primire a migranților. Un factor determinant este contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, deoarece continuarea sosirilor de persoane care fug din zona de conflict ar putea agrava situația. Raportul european subliniază că România ocupă locul cinci printre statele membre în ceea ce privește înregistrările pentru acordarea protecției temporare, ceea ce pune presiune pe sistemele de cazare.
Rezerva de solidaritate funcționează ca un mecanism prin care statele UE își împart responsabilitatea pentru gestionarea migrației. Contribuția la acest mecanism este obligatorie, dar statele pot alege să ofere ajutorul sub formă de transfer de persoane, contribuții financiare sau sprijin operațional prin personal și echipamente. Există și opțiunea de „compensare de responsabilitate”, prin care un stat preia examinarea cererii de azil pentru o persoană aflată deja pe teritoriul țării care are nevoie de ajutor.
Sistemul de contribuție este calculat pe baza populației și a produsului intern brut, doi indicatori care au ponderi egale în formulă. La nivelul Uniunii Europene, regulamentul prevede un reper anual de cel puțin 30.000 de relocări și contribuții financiare de 600 de milioane de euro ca valori de referință. Deciziile finale privind dimensiunea rezervei și nivelul de solidaritate sunt luate de Consiliul UE după discuțiile desfășurate în cadrul Forumului de solidaritate.