Trei eurodeputați au trimis un apel către Uniunea Europeană și către statele membre, solicitând sporirea finanțării, acordarea de vize și oferirea de protecție pentru jurnaliștii independenți ruși care trăiesc în exil. Această demers vine ca reacție directă la închiderea sediului redacției Novaya Gazeta din Moscova, eveniment care a avut loc la 9 noiembrie. Parlamentarii cer, de asemenea, aplicarea de sancțiuni împotriva persoanelor responsabile de represiunea asupra presei ruse.
Apelul este susținut de Ville Niinistö și Mounir Satouri, care fac parte din Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, precum și de Sandra Kalniete, reprezentantă a Grupului Partidului Popular European. Este important de precizat că această intervenție nu constituie o rezoluție votată în Parlamentul European și nu implică aprobarea automată a unor fonduri sau a unor noi sancțiuni. Obiectivul principal al celor trei eurodeputați este de a permite redacțiilor independente să continue informarea publicului rus din afara granițelor țării.
Redacția Novaya Gazeta a fost obligată să își închidă sediul din Moscova la 9 noiembrie, după ce anunțul oficial a fost făcut la sfârșitul lunii octombrie. Echipa de jurnaliști a declarat că decizia a fost impusă de presiunile exercitate de autoritățile ruse, care au acționat prin blocarea sprijinului financiar de la cititori și prin pierderea sediului. Publicația a descris aceste măsuri ca fiind o campanie coordonată pentru a o reduce la tăcere, folosind formula „Am fost uciși” pentru a descrie încetarea forțată a activității.
Presiunile asupra publicației au fost constante, începând cu pierderea licențelor în anul 2022 și desemnarea drept „agent străin” în septembrie 2026. Fostul redactor-șef Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, fusese înscris separat în acest registru încă din 2023. În ciuda acestor obstacole, organizația Novaya Gazeta Europe, creată în aprilie 2022 de jurnaliști plecați din Rusia, continuă să publice, funcționând ca o entitate separată de redacția care a fost forțată să își închidă sediul din Moscova.
Comisia Europeană a solicitat Rusiei să înceteze hărțuirea publicației și a angajaților săi, însă, la un briefing din 9 noiembrie, nu a prezentat nicio nouă alocare financiară. Purtătorul de cuvânt Anouar El Anouni a promis că va reveni cu cifrele exacte privind sprijinul acordat presei ruse în exil după verificarea informațiilor cu serviciile competente. În același timp, Dmitri Peskov, reprezentând Kremlinul, a respins ideea că închiderea redacției ar însemna sfârșitul presei independente, numind procesul drept unul obișnuit în industria media.
Istoricul redacției Novaya Gazeta, fondată în 1993, este marcat de investigații despre corupție și abuzuri de putere, dar și de pierderi umane grave. Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor a semnalat că cinci jurnaliști ai publicației și avocatul Stanislav Markelov au fost uciși în trecut, printre victime numărându-se și Anna Politkovskaya. Această succesiune de măsuri represive a intensificat presiunea asupra presei independente după invazia Rusiei pe scară largă asupra Ucrainei.