Sari la conținut
Ultima oră Cristian Păun ironizează tratamentul diferit aplicat liderilor USR față de Marian Neacșu
Cuvântul Liber
UE

Drepturi europene și mobilitate: Cum s-au schimbat călătoriile românilor în două decenii de la aderare

De la eliminarea vizelor la despăgubiri de 600 de euro și intrarea în Schengen, integrarea europeană a transformat radical modul în care cetățenii români circulă.

3 min citire
Drepturi europene și mobilitate: Cum s-au schimbat călătoriile românilor în două decenii de la aderare
Pexels License · original · licență

România se pregătește să marcheze 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană, eveniment ce va avea loc pe 1 ianuarie 2027. În această perioadă, drepturile cetățenilor români s-au extins semnificativ, oferind protecție juridică și facilități de deplasare care nu existau înainte de 2007. Schimbările majore vizează atât libertatea de mișcare, cât și protecția consumatorilor în sectorul transporturilor aeriene și telecomunicații.

Libertatea de circulație a început să se consolideze încă din 1 ianuarie 2002, când românii au scăpat de obligația de a obține vize pentru vizitele de scurtă durată în statele Schengen, prin Regulamentul (CE) nr. 2414/2001. După intrarea oficială în UE la 1 ianuarie 2007, cetățenii au dobândit dreptul de a călători cu carte de identitate în toate cele 27 de state membre, inclusiv în Irlanda și Cipru. Această mobilitate a permis nu doar vacanțele, ci și dreptul de a locui, studia sau lucra temporar în alte țări europene.

Integrarea în spațiul Schengen a fost un proces gradual, culminând cu eliminarea controalelor sistematice la frontierele terestre la 1 ianuarie 2025. Înainte de această etapă, România a eliminat controalele la frontierele aeriene și maritime la 31 martie 2024. Astăzi, o familie care călătorește cu mașina spre Grecia poate traversa Bulgaria fără verificări de documente la granițele interne, ceea ce reduce timpul de așteptare. Totuși, autoritățile amintesc că buletinul sau pașaportul rămân obligatorii pentru orice deplasare.

Protecția pasagerilor aeriene este garantată de Regulamentul (CE) nr. 261/2004, care permite obținerea unor despăgubiri financiare în caz de întârzieri sau anulări de zboruri. Sumele de compensare variază între 250, 400 și 600 de euro, în funcție de distanța parcursă de avion. De exemplu, pentru zborurile de peste 3.500 de kilometri, pasagerul poate solicita 600 de euro dacă întârzirea depășește patru ore. Companiile sunt obligate să ofere, de asemenea, asistență prin masă, băuturi sau cazare în funcție de situație.

Modernizarea documentelor de identitate a adus și cartea electronică de identitate, introdusă în 2025, care include date biometrice pe un cip. Până la 6 noiembrie 2026, în România au fost emise 2.897.184 astfel de documente, finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Noul buletin permite călătorii în diverse state europene și în Islanda, Norvegia, Elveția sau Liechtenstein. Este important de menționat că, începând cu 3 august 2031, vechile buletine model 1997 nu vor mai fi acceptate pentru călătorii în UE.

Evoluția traficului aeroportuar din România reflectă această integrare, cu o creștere masivă a numărului de pasageri. În 2007, traficul total era de aproximativ 7,8 milioane de persoane, în timp ce în 2025, conform datelor Autorității Aeronautice Civile Române, acesta a ajuns la peste 28,5 milioane de pasageri. Această creștere de aproximativ 3,65 ori este susținută de dezvoltarea infrastructurii, extinderea rutelor și activitatea companiilor low-cost, transformând complet piața transportului aerian din țară.

Surse

Sursa: Libertatea

Tot în UE