Sari la conținut
Ultima oră Cristian Păun ironizează tratamentul diferit aplicat liderilor USR față de Marian Neacșu
Cuvântul Liber
UE

Comisia Europeană trimite Austria în fața CJUE pentru blocarea mandatelor europene de arestare

Executivul european susține că legislația austriacă transformă motivele facultative de refuz în interdicții obligatorii pentru cetățenii țării.

3 min citire
Comisia Europeană trimite Austria în fața CJUE pentru blocarea mandatelor europene de arestare
Pexels License · original · licență

Comisia Europeană a decis sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene împotriva Austriei, argumentând că normele naționale încalcă regulile privind mandatele europene de arestare. Conflictul vizează modul în care autoritățile austriace gestionează cererile de predare a cetățenilor proprii către alte state membre. Executivul european consideră că două dispoziții specifice din legislația locală transformă motivele facultative de neexecutare în interdicții obligatorii, depășind astfel limitele stabilite de cadrul european de cooperare judiciară.

Procedura de infringement, identificată sub codul INFR(2020)2307, a fost inițiată încă din decembrie 2020. Comisia Europeană a menționat că, de la deschiderea acestui dosar, măsurile luate de autoritățile din Austria au fost insuficiente pentru a rezolva problemele de aplicare a mandatului european de arestare. Decizia actuală de sesizare a instanței urmează să determine dacă normele naționale sunt compatibile cu obligațiile europene, fără a judeca în acest stadiu un caz penal concret sau persoane specifice.

Problema centrală este legată de situațiile în care o autoritate judiciară dintr-un alt stat al Uniunii solicită predarea unei persoane care deține cetățenie austriacă. Conform Comisiei, legislația nației vizează extinderea motivelor de neexecutare dincolo de instrumentul european. Obiecția vizează două dispoziții care transformă motivele de refuz, care ar trebui să fie facultative, în obligații de neexecutare, afectând astfel procesul de predare a cetățenilor austriaci către alte jurisdicții.

Regimul juridic contestat se regăsește în Legea federală privind cooperarea judiciară în materie penală cu statele membre ale Uniunii Europene, cunoscută sub denumirea EU-JZG. În cadrul acestei legi, § 5 conține prevederi speciale pentru executarea mandatelor împotriva cetățenilor austrieci, unele având chiar rang constituțional. De exemplu, alineatul (2) interzice executarea mandatului pentru fapte care intră sub incidența legii penale austriece, iar alineatul (3) prevede interdicții în situații în care faptele nu au fost săvârșite pe teritoriul statului emitent.

Mandatul european de arestare (MAE) funcționează pe baza recunoașterii reciproce între statele membre, fiind un mecanism simplificat care a înlocuit procedurile tradiționale de extrădare. Pentru urmărirea penală, cadrul european se aplică în cazul faptelor sancționate cu o pedeapsă privativă de libertate de cel puțin 12 luni, în timp ce pentru executarea unei condamnări, pragul este de patru luni. Deși sistemul se bazează pe încrederea reciprocă, statele nu pot introduce motive generale de refuz care să ignore decizia-cadru europeană.

Acțiunea împotriva Austriei este desfășurată în temeiul articolului 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ca o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Dacă CJUE va decide că regulile naționale sunt incompatibile cu dreptul UE, Austria va fi obligată să implementeze măsurile necesare pentru a se conforma. În acest scenariu, eventualele sancțiuni financiare vor fi aplicate conform etapelor procedurale și condițiilor prevăzute de tratatele europice, după ce procesul de judecată pe fond se încheie.

Surse

Sursa: Economistul

Tot în UE