Curtea de Conturi Europeană a publicat un raport care evidențiază un succes limitat al reformelor finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR). Din cele 14 măsuri analizate în detaliu în cadrul verificărilor la fața locului, doar cinci au produs rezultate semnificative pentru administrația publică. Restul măsurilor au prezentat rezultate limitate sau, în cazul unei intervenții, nu au putut demonstra deloc efectele urmărite, deși obiectivele tehnice au fost atinse.
Evaluarea a fost efectuată pe un eșantion de patru țări, printre care Cehia, Germania, Grecia și Spania. Auditorii au observat că, pentru cinci dintre cele 14 măsuri evaluate, nivelul de ambiție al jaloanelor sau al țintelor a fost redus înainte ca plata să fie efectuată. Această manevră permite deblocarea fondurilor europene fără ca obiectivele inițiale să fie îndeplinite integral, fapt ce subminează scopul real al reformelor structurale propuse.
Digitalizarea domină acest eșantion de investiții, reprezentând 53% din măsurile analizate și absorbând 71% din costurile estimate. Totuși, în timp ce proiectele digitale sunt preferate pentru că sunt considerate mai ușor de implementat în calendarul MRR, reformele de guvernanță și organizare instituțională primesc mult mai puțină atenție. Această tendință indică o concentrare pe tehnologie în detrimentul unor schimbări profunde în modul de funcționare al statelor.
În analiza mai largă a conceperii reformelor, România este inclusă cu 26 de măsuri, având costuri estimate de 777,5 milioane de euro. Această cifră reprezintă 3,6% din costurile planului românesc, fiind parte dintr-un eșantion de 235 de măsuri din 15 țări care însumează 22,5 miliarde de euro. Este important de precizat că această analiză privind conceperea măsurilor nu constituie o evaluare a performanței efective a administrației românești.
Comisia a reacționat la constatările auditorilor, susținând că reformele structurale necesită timp pentru a produce efecte măsurabile. Instituția a contestat utilizarea unei liste prestabilite de indicatori pentru toate tipurile de reforme, argumentând că unele efecte sunt calitative. Totodată, Comisia a menționat că o evaluare retrospectivă a întregului mecanism MRR este programată pentru a fi realizată până la sfârșită anului 2028.
Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) a fost creat în 2021 ca instrument principal al NextGenerationEU pentru sprijinirea economiilor europene după criză. Acesta funcționează pe baza unor jaloane și ținte convenite, unde plățile sunt condiționate de realizarea unor etape, precum adoptarea unor legi sau lansarea unor platforme digitale. Totuși, auditul subliniază că simpla existență a unei platforme nu demonstrează că serviciile au devenit mai rapide sau mai ieftine pentru utilizatori.