Curtea de Conturi Europeană a publicat un raport care critică modul în care finanțarea industrială din cadrul programului Orizont 2020 a fost utilizată. Deși resursele au permis dezvoltarea și demonstrarea unor tehnologii noi, auditorii au constatat că sprijinul pentru comercializarea rezultatelor și pentru extinderea companiilor a fost insuficient. Raportul special 24/2026 analizează prioritatea „Poziția de lider în sectorul industrial”, care a gestionat un buget de aproximativ 17 miliarde de euro.
Auditorii au examinat 33 de proiecte finalizate și au vizitat 25 de IMM-uri din Finlanda, Ungaria, Italia, Țările de Jos și Spania. Această investigație a evidențiat un accent excesiv pe etapele timpurii de dezvoltare tehnologică, în detrimentul obiectivelor de piață. Deși multe apeluri au vizat validarea soluțiilor în medii industriale, sprijinul pentru pregătirea producției comerciale și pentru găsirea clienților a rămas sub nivelul necesar pentru succesul economic.
Distribuția fondurilor a arătat o disparitate majoră între tipurile de entități beneficiare. Deși în anumite categorii au participat circa 14.500 de entități juridice, jumătate din finanțare s-a concentrat la doar 550 de organizații, în principal instituții de cercetare și entități fără scop lucrativ. Acest mecanism a stimulat insuficient mobilizarea capitalului privat, deoarece entitățile fără scop lucrativ puteau primi până la 100% din costuri, în timp ce alte categorii primeau doar 70%.
Problemele au fost semnalate și la nivelul instrumentelor financiare gestionate de BEI. În produsele InnovFin, deși IMM-urile au reprezentat 47% dintre beneficiarii finali, acestea au primit doar 14% din totalul finanțării, respectiv 1,42 miliarde de euro din 10,5 miliarde. Pragurile minime de împrumut, care ajungeau adesea la 25 de milioane de euro, au favorizat proiectele mari și companiile de mari dimensiuni, lăsând întreprinderile mici într-un dezavantaj clar.
O critică majoră vizează lipsa monitorizării sistematice a impactului economic după încheierea granturilor. Curtea de Conturi Europeană a observat că nu există o evaluare structurată a potențialului de comercializare la finalul proiectelor, ceea ce împiedică identificarea rezultatelor promițătoare. De asemenea, auditorii au semnalat că estimările macroeconomice ale Comisiei Europeană din 2024 ar putea fi prea optimiste, deoarece modelele folosite presupun un succes comercial deplin al inovațiilor sprijinite.
Programul Orizont 2020, care a acoperit perioada 2014–2020, a reprezentat un pilon central al politicii de cercetare a Uniunii Europene. Prin prioritatea sa industrială, care a reprezentat aproximativ 22% din bugetul total al programului, UE a urmărit creșterea capacității de inovare a întreprinderilor. Totuși, auditul subliniază că dezvoltarea unei tehnologii nu garantează transformarea ei într-un produs vândut sau într-o firmă capabilă de creștere sustenabilă.
Comisia Europeană a acceptat doar parțial recomandările auditorilor, respingând cererea de restructurare a monitorizării. Instituția susține că Orizont Europa a fost deja reproiectat și că utilizează date externe la nivel de firmă. Recomandările de îmbunătățire a metodologiei de evaluare au termene-țintă setate pentru 2027, 2028 și 2031, însă Comisia preferă menținerea unor instrumente flexibile în locul unor proceduri rigide după încheierea fiecărui proiect.