O investigație realizată de Public Record a scos la iveală faptul că numeroase camere de supraveghere, instalate pentru siguranța cetățenilor, expun viața privată a acestora pe internet. Imaginile surprinse în creșe, pe străzi monitorizate de Poliția Locală sau în spații de lucru au fost identificate fără nicio protecție prin parolă. Această vulnerabilitate afectează inclusiv diverse instituții publice din România, în condițiile în care specialiștii avertizează că măsurile de securitate aplicate sunt adesea insuficiente pentru a proteja datele.
În cazul localității Pantelimon, din județul Ilfov, jurnaliștii au descoperit că imaginile captate de camerele Poliției Locale puteau fi accesate online fără autentificare. Aceste capturi au fost indexate prin intermediul Shodan, un motor de căutare specializat în identificarea dispozitivelor conectate la internet prin scanarea adreselor IP. Imaginile provenite de la camerele instalate în diferite zone ale orașului au fost identificate pe platforma respectivă în lunile septembrie și octombrie 2026. Primăria Pantelimon a anunțat că a suspendat accesul extern și a schimbat parolele.
Unul dintre cele mai sensibile cazuri vizează o creșă din Oradea, unde o captură din data de 10 august 2026 arată mai mulți copii așezați în cerc pe scăunele. Imaginea respectivă conține inscripția „Creșa nr. 2”, fiind disponibilă pe platforma Shodan. În localitatea Fărcașa, din județul Maramureș, o cameră din fața unei grădinițe transmitea imagini în direct, fără parolă, acestea fiind accesibile pe mai multe site-uri. Reprezentanții instituțiilor din Oradea susțin că apariția unei imagini pe Shodan nu demonstrează automat încălcarea legislației privind protecția datelor.
Problema nu afectează doar sectorul public, deoarece investigația a identificat imagini din curți de locuințe, magazine, depozite, florării și saloane de cosmetică. În orașele Buzău și Pitești, camerele surprindeau persoane în halate albe în spații care semănau cu laboratoare sau cabinete medicale, deși localizarea exactă nu a putut fi confirmată. Vulnerabilitățile afectează atât persoane din spații publice, cât și angajați sau proprietari de spații private. Aceste cazuri demonstrează că sistemele de monitorizare pot deveni instrumente de expunere a intimității.
Bogdan Manolea, directorul Asociației pentru Tehnologie și Internet, explică faptul că instituțiile aleg adesea camere de supraveghere ieftine, ignorând protecția infrastructurii informatice. Expertul susține că sistemele actuale pot crea doar o falsă impresie de protecție, în condițiile în care lipsesc măsurile reale de securitate. De asemenea, acesta consideră că sancțiunile aplicate instituțiilor publice sunt prea blânde pentru a impune schimbări necesare. Problema este una globală, având în vedere că în 2025, compania Bitsight a identificat peste 40.000 de camere de rețea accesibile public.
Conform legislației române, sistemele de supraveghere din unitățile de învățământ, inclusiv creșele și grădinițele, trebuie să funcționeze în circuit închis. Înregistrările trebuie păstrate în condiții stricte de securitate și confidențialitate, iar imaginile în care pot fi identificate persoane intră sub incidența legilor privind protecția datelor personale. Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal are puterea de a verifica aceste situații și de a dispune măsuri de remediere sau de aplicare a sancțiunilor.