Centrul istoric al orașelor Brașov și Sibiu începe să manifeste semne de turistificare, fenomen care generează îngrijorări în rândul rezidenților. Deși în România nu s-a ajuns încă la nivelul de supraturism întâlnit în marile metropole europene, presiunea asupra spațiilor publice și creșterea costurilor de viață încep să creeze distanță între comunitatea locală și zonele de interes turistic. Această evoluție pune în discuție echilibrul dintre profitul economic și menținerea caracterului rezidențial al orașelor.
La Brașov, administratorii din HoReCa încearcă să atragă localnicii în centru prin inițiative precum proiectul „Miercurea brașovenilor”. Asociația a lansat această măsură pentru ca rezidenții cu buletin de Brașov sau din zona metropolitană să beneficieze de reduceri de 15% la aproximativ 60 de unități de profil, inclusiv restaurante, pub-uri și cafenele. Scopul este de a proteja clienții existenți și de a combate tendința brașovenilor de a evita centrul istoric în perioadele de aglomerație.
În Sibiu, un studiu publicat în octombrie 2026 de cercetătorii de la Universitatea „Lucian Blaga” oferă date despre atitudinea populației. Din eșantionul de 923 de respondenți, 94% consideră că turismul îmbunătățește imaginea orașului, iar 92,5% îi recunosc contribuția la economia locală. Totuși, aglomerarea spațiilor publice și creșterea costului vieții sunt identificate ca principale probleme, existând riscul ca patrimoniul să fie transformat într-o simplă marfă pentru consum rapid.
Experiența europeană oferă modele de intervenție pentru limitarea efectelor negative ale fluxurilor masive de vizitatori. În Florența, autoritățile au restricționat suprafața teraselor în centrul istoric protejat UNESCO, reducând spațiul permis cu 10% și interzicând amenajările pe 60 de străzi. Totodată, s-au extins restricțiile pentru noi închirieri turistice de scurtă durată către cartierele vecine, într-o încercare de a proteja dreptul de a locui în oraș fără a renunța la beneficiile economice.
Alte destinații aplică măsuri de control asupra accesului și locuințelor pentru a combate gentrificarea. În Barcelona, administrația a anunțat eliminarea treptată a celor peste 10.000 de licențe pentru apartamente turistice până în noiembrie 2028. La Veneția se utilizează o taxă de acces pentru vizitatorii de o zi, în intervalul aprilie-iulie, în timp ce Dubrovnik gestionează numărul navelor de croazieră prin programul „Respect the City”, limitând numărul de pasageri și activitățile comerciale excesive.
Gestionarea turismului reprezintă o provocare administrativă majoră, necesitând o politică de protejare a spațiilor verzi și a patrimoniului arhitectural. În orașele precum București, Cluj-Napoca sau Timișoara, se observă o tendință de organizare a evenimentelor dedicate exclusiv localnicilor pentru a întări sentimentul de apartenență. Succesul unei destinații nu mai depinde doar de numărul de vizitatori, ci de capacitatea de a menține centrele istorice ca spații de viață funcționale pentru rezidenți.