Zeci de pacienți din România suferă de cardiomiopatie hipertrofică obstructivă (CMHO), o afecțiune cardiacă gravă, au decis să dea statul în judecată pentru a obține tratamentul cu mavacamten. Acest medicament, cunoscut sub denumirea comercială Camzyos, este singurul care acționează direct pe cauza bolii, însă nu este inclus pe lista de compensare în România, spre deosebire de restul statelor membre ale UE. Pacienții caută prin instanță dreptul la viață, având în vedere că mavacamtenul este esențial pentru stabilizarea stării lor de sănătate.
Problema financiară pentru stat este majoră, deoarece costurile cu spitalizările, concediile medicale și pensionările anticipate depășesc valoarea compensării tratamentului inovator. Un document al CNAS din decembrie 2024 indică faptul că 467 de persoane ar putea fi salvate imediat de la operații pe cord deschis prin administrarea acestui medicament. Din cele 5.985 de persoane care au fost internate cu acest diagnostic, aproximativ 80%, respectiv 4.669 de persoane, sunt sever simptomatice și se confruntă cu dificultăți respiratorii la cel mai mic efort.
În prezent, mavacamtenul este disponibil în farmacii la prețuri exorbitante, între 7.500 de lei și 8.600 de lei, sume imposibil de achitat pentru majoritatea cetățenilor. După ce un program de donație de la Bristol Myers Squibb s-a încheiat în noiembrie, mulți bolnavi au fost nevoiți să reducă dozele sau să apeleze la justiție. Unii pacienți au reușit să obțină ordonanțe președințiale care obligă statul să le asigure tratamentul gratuit, însă Ministerul Sănătății, CNAS și Guvernul au depus recurs împotriva acestor decizii.
Eficacitatea tratamentului este demonstrată prin faptul că, pentru 8 din 10 pacienți, nevoia de intervenție chirurgicală pe cord dispare complet. Aproape jumătate dintre cei care utilizează mavacamtenul devin complet asimptomatici și pot reveni la o viață normală. Cardiologii avertizează că întreruperea bruscă a terapiei provoacă o revenire agresivă a obstrucției și crește riscul de colaps sau de moarte subită. Această situație pune presiune pe bugetul FNUASS prin penalități financiare și cheltuieli ineficiente cauzate de procesele pe calea ordonanțelor.
Situația este agravată de faptul că CMHO este cea mai frecventă cauză de moarte subită la tineri, cu o rată de mortalitate de până la 6% la adolescenți și adulți tineri. În stadiile avansate, când medicamentele convenționale nu mai funcționează, singura soluție rămâne intervenția chirurgicală, însă numărul de chirurgi specializați în operarea acestei cardiomiopatii este foarte limitat în România. Pacienții care nu au resurse pentru avocați sau educație medicală suficientă rămân fără nicio opțiune de tratament disponibil.
Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în Uniunea Europeană, reprezentând 32,8% din totalul deceselor în anul 2023 conform datelor Eurostat. În România, situația este mult mai critică decât media europeană, țara înregistrând o medie de 787,1 morți din cauze cardiovasculare la 100.000 de locuitori, în timp ce media UE este de 312,9 decese. Accesul limitat la medicamentele inovatoare contribuie direct la aceste indicatori de mortalitate ridicați.