O companie minieră a început desfășurarea de foraje în zona Stănija, din comuna Buceș, județul Hunedoara, într-un sit care ascunde galerii romane vechi de aproape 2.000 de ani. Aceste vestigii istorice sunt comparate de specialiști cu cele de la Roșia Montană, însă lucrările de cercupare a aurului au început fără avizul Direcției pentru Cultură. Situl ar putea fi distrus iremediabil înainte ca arheologii să poată efectua o inventariere oficială a descoperirilor.
Inițiatorii unei petiții, reprezentat de Declic, îi solicită premierului Luca Niculescu instituirea unui moratoriu asupra întregului proiect minier din zonă. Această măsură ar presupune suspendarea tuturor lucrărilor, inclusiv a forajelor și a redeschiderii galeriilor, până când un program național de cercetare arheologică va identifica exact ce trebuie protejat de stat. Obiectivul este evitarea unui precedent în care patrimoniul istoric este sacrificat în favoarea profitului comercial.
Situația este agravată de faptul că firma minieră deține deja aprobarea Direcției de Mediu pentru a efectua foraje, inclusiv pe timpul nopții, fără a fi obligată să realizeze un studiu de impact. În prezent, sunt aprobate 13 foraje în interiorul sitului, iar compania intenționează să redeschidă 20 de galerii vechi pentru a colecta probe de teren. Din cele 20 de galerii planificate, 18 se află direct în situri arheologice sau în zonele protejate din imediata apropiere.
Inspectorii în construcții au intervenit deja în urma unor sesizări, constatând că autorizația de lucru a fost emisă ilegal, lipsă fiind avizul de la Direcția pentru Cultură. Ca urmare a acestor constatări, lucrările au fost oprite temporar, iar firma ar putea fi sancționată cu amenzi de 70.000 de lei. Totuși, există riscul ca operațiunile să fie reluate imediat ce compania își completează documentația, având în vedere că autoritatea de mediu a aprobat deja activitatea.
În teren au fost deja identificate cel puțin 6 galerii redeschise și marcate de firmă, acestea fiind situate în locații diferite de cele declarate în actele oficiale. Unul dintre forajele începute a fost abandonat în albia unui pârâu, fără a fi astupat sau securizat, reprezentând un risc pentru siguranța oamenilor și pentru mediul înconjurător. Scopul explorării miniere este determinarea zăcământului pentru a pregăti deschiderea unei viitoare mine de aur.
Protecția acestor zone este susținută și de experți, comisiile de specialitate ale Ministerului Culturii avizând deja propunerea de clasare a sitului ca monument istoric. Galeriile sunt documentate de specialiști încă din secolul al XIX-lea, iar geologii din anul 1941 confirmau antichitatea lor. În prezent, comunitatea locală și asociația Ecou Rovina Bucureșci luptă pentru ca Stănija să primească un statut de protecție similar cu cel de la Roșia Montană.